Dinamica grupului mic

1.Definitie, clasficare

Oamenii partipa la viata sociala prin intermediul grupului mic, efect al trebuintei de sociabilitate, al afilierii, atractiei interpersonale.

Grupul mic este o formatiune psihosociala bine definit constând într-o ierarhie unitara si durabila de statute si roluri, structurate în jurul anumitor seturi de norme si valori.

Într-o definitie analitica:

a. cel putin 2 persoane,

b. sarcina este autoimpusa sau autoasumata;

c. natura si structura sarcinii are întotdeauna influenta asupra intereselor de grup;

d. membrii grupului interactioneaza direct, fata în fata – grupuri primare;

e. în grupul mic relatiile de grup sunt intime;

f. diferentiere a rolurilor dar si interdependenta.

Ratiuni de formare a grupului mic: sarcini institutionale; trebuinta de apartenenta; ofera protectie membrilor sai etc.

Se pot clasifica dupa gradul de institutionalizare: formale/ informale.

GRUP FORMAL GRUP INFORMAL

se constituie pe baza de acte oficiale, prealabile formarii grupului Se constituie pe baza de interese, preocupari, atractie

scop productiv, economic, de învatamânt scopuri psihologice, de cautare a identitatii

cadrul normativ este explicit si obligatoriu de promovare a unei idei, de satisfacere a unor trebuinte psihologice;

condusa de un sef ierarhic investit oficial pot fi conduse de un lider reunoscut, acceptat

2. Caracteristici si procese de microgrup

Procese:

În interiorul oricarui grup exista o serie de procese astfel:

- procesul activitatii - ceea ce da nastere unei structuri functionale;

- procese de comunicare – da nastere unei structuri de comunicare;

- procese de influenta interpersonala – dau nastere unei structuri de autoritate;

- procese de perceptie interpersonala;

- procese socio-afective – se nasc structuri socio-afective si care se reflecta în sociograma.

Numarul de membri

Grupul mic se extinde de la doi membri la 30/40 - 70/80.

a. grupuri mici cu numar de membri spre limita inferioara (<15-20);

b. grupuri mici cu numar de membri spre limita superioara (>15-20).

a. Membrii grupului pot participa, daca doresc, mai usor în mod egal la rezolvarea sarcinii. Eficienta totala a grupului mic depinde mai mult si în mod mai direct de valoarea fiecarei persoane. Liderul, cel institutional, poate observa mai usor contributia fiecarui membru. De regula, influenta unui membru asupra ansamblului este mai mare. Satisfactia de participare este mai mare. Totusi, în interapreciere poate exista o subiectivate mai mare.

b. Principalul fenomen care apare în aceste grupuri este aparitia subgrupurilor, nu se poate interactiona cu egala intensitate cu 30 de persoane. De regula, mai ales în grupurile informale, subgrupurile tind sa se ierarhizeze, mai ales când resursele sunt limitate. Uneori, lupta pentru ierarhie poate recurge la mijloace agresive, situatii conflictuale. Creste însa obiectivitatea în interapreciere. În acest grup, posiblitatile de a participa în mod egal la o sarcina sunt reduse. Acest grup creeaza conditii facilitatoare pentru chiulul social. Capacitatile membrilor sunt mai numeroase si mai diversificate, apare posibilitatea de compensare. Motivatiile sunt si ele mai diversificate si mai greu de satisfacut, posibilitatea de frustrare este mai mare.

Stadiile formarii grupului mic