Introducere în sociologie

Introducere

Sondajele sunt o metoda de cercetare foarte veche. De exemplu, conform unui pasaj din Vechiul Testament, Iisus a fost nascut departe de casa, pentru ca Iosif si Maria calatoreau catre orasul in care s-a nascut Iosif pentru un recensamant organizat de romani

1.Teme potrivite pentru cercetarea prin sondaje

- Sondajele pot fi folosite in scopuri descriptive, explicative si de explorare. Ele sunt utilizate mai des in studii care au ca unitate de analiza individul;

- Putem folosi sondajul pentru a colecta date necesare descrierii unei populatii prea mari pentru a fi observata direct;

- Sondajele sunt de asemenea metode excelente pentru a masura atitudini si orientari intr-o populatie mare.

Sondajele de opinie au devenit atat de prezente in viata de zi cu zi, incat de multe ori publicul nu mai stie ce sa creada despre ele. Uneori sondajul e folosit ca pretext pentru alte scopuri. Un exemplu este reprezentat de agentii de telemarketing care incearca sa profite de disponibilitatea oamenilor de a lua parte la sondajele de opinie, sau de campanile electorale care produc sondaje de influentare a alegatorilor(“push poll”).

2.Reguli generale pentru formularea intrebarilor

In cercetarea sociala, variabilele sunt operationalizate prin intermediul intrebarilor. Cateva reguli ii pot ajuta pe cercetatori pentru o formulare cat mai corecta a lor:

- Intr-un chestionar cercetatorul poate folosi atat intrebari cat si afirmatii. Putem folosi o afirmatie pentru a afla atitudinea respondentului fata de un subiect, Cu acest scop a fost creata scala Likert, conform careia respondentii sunt intrebati daca sunt de accord in mare masura: A)de accord, B)nu sunt de accord in mare masura, C)nu sunt de accord..

- Cercetatorii pot adresa intrebari deschise, prin care i se cere respondentului sa dea propriul raspuns la intrebare si intrebari inchise, unde respondentul este rugat sa aleaga un raspuns dintr-o lista pusa la dispozitie de cercetator.

- Intrebarile deschise au ca plus libertatea raspunsului, dar varietatea datelor obtinute le face greu de cuantificat

Intrebarile inchise trebuie sa fie ghidate de doua conditii structural: categoriile de raspunsuri furnizate trebuie sa fie exhaustive si sa se excluda reciproc

- Intrebarile trebuie sa fie clar si precis formulate. Trebuie sa ne asiguram ca respondentul cunoaste problema asupra careia il interogam, ca nu inducem confuzie si nu folosim cuvinte formulate ambigu.

- Evitati intrebarile cu dublu scop. Uneori cercetatorii sunt tentati sa solicite un singur raspuns la intrebari care abordeaza mai multe aspecte. Exemplu: “Ce parere aveti despre manualele de sociologie si cele de matematica?”

- Respondentii trebuie sa aiba competenta necesara pentru a raspunde la intrebari. Atunci cand le cereti respondentilor sa raspunda la intrebari, trebuie sa va puneti in permanenta intrebarea daca ei pot sa faca acest lucru in cunostinta de cauza.

- Respondentii trebuie sa fie dispusi sa raspunda la intrebari. Cunoscand reticenta oamenilor fata de straini, organizatia Gallup, de exemplu, a folosit un “buletin de vot secret” si a simulat conditiile din alegeri, unde alegatorul se bucura de anonimat complet. S-a descoperit ca aceasta tehnica a redus substantial procentul respondentilor care au spus ca nu sunt hotarati cum vor vota

- Intrebarile din chestionar trebuie sa fie relevante pentru majoritatea respondentilor. In caz contrar, ei pot exprima atitudini despre un subiect la care nu s-au gandit niciodata, caz in care cercetarea poate fi viciata.

- Intrebarile scurte sunt cele mai bune

- Evitati intrebarile negative. Aparitia unei negatii intr-un chestionar deschide calea catre o interpretare gresita. Intrebati daca sunt sau nu de accord cu afirmatia “Statele Unite nu ar trebui sa recunoasca Cuba”, o mare parte dintre respondenti vor trece cu privirea peste “nu” si vor raspunde ca atare.

- Evitati termenii si intrebarile partinitoare

In contextual chestionarelor, partinirea se refera la orice proprietate a unei intrebari care ii incurajeaza pe intervievati sa raspunda intr-un anumit fel.

Simpla identificare a unei atitudini sau pozitii cu o persoana sau o organizatie prestigioasa

poate distorsiona raspunsurile. Intrebarea: “Sunteti sau nu sunteti de accord cu recenta decizie

a Curtii Supreme, conform careia ”, ar putea avea un efect similar. De asemenea si formularea

diferita a aceleiasi intrebari poate influenta negativ raspunsul.