Cercetarea prin Sondaj

CERCETAREA PRIN SONDAJ

Planul lectiei

1. Definire, avantaje, notiuni utilizate

2. Procedee de selectie folosite pentru constituirea esantionului

3. Erorile cercetarii prin sondaj

4. Tipurile de sondaj cele mai utilizate în practica

1. Definire, avantaje, notiuni utilizate

Cercetarea partiala al carei scop este ca, pe baza rezultatelor prelucrarii datelor obtinute, sa se estimeze, folosind principiile teoriei probabilitatilor, parametrii corespunzatori ai colectivitatii totale, poarta denumirea de sondaj statistic.

Cercetarea prin sondaj se desfasoara în doua etape:

- prima etapa, în care se culeg si se prelucreaza date statistice de la unitatile colectivitatii generale care au fost incluse în esantion din care rezulta indicatori derivati care descriu statistic esantionul folosit;

- a doua etapa, în care indicatorii obtinuti prin prelucrarea datelor din esantion se extind, cu o anumita probabilitate, asupra întregii colectivitati în scopul caracterizarii acesteia din punct de vedere statistic.

Dintre avantajele pe care le prezinta cercetarea prin sondaj, enuntam pe cele mai semnificative:

- este mai operativ si mai ieftin decât o observare totala;

- partea supusa înregistrarii fiind cu mult mai mica decât cea totala, iar personalul care face înregistrarea unitatilor fiind de specialitate, de regula, erorile de înregistrare sunt în acest caz mai putin numeroase si mai usor de înlaturat în faza de verificare a datelor;

- programul observarilor prin sondaj cuprinde, de regula, un numar mai mare de caracteristici decât programul observarii totale, ceea ce permite caracterizarea mai aprofundata a fenomenelor studiate prin metode statistice;

- cercetarea prin sondaj este singura posibila atunci când prin cercetarea exhaustiva a unitatilor s-ar ajunge la distrugerea produsului respectiv (de pilda, controlul distructiv al calitatii unui produs);

- evaluarea rezervelor subterane de carbune, petrol, gaze naturale etc. nu este posibila decât pe baza unui sondaj statistic;

- sondajul statistic poate fi folosit la verificarea datelor culese printr-o observare totala de mare amploare în care s-au folosit si nespecialisti precum si la prelucrarea selectiva a unor date;

- sondajul poate fi utilizat cu bune rezultate în verificarea programului unei observari totale cât si la verificarea unor ipoteze statistice.

Cercetarea prin sondaj implica folosirea unor notiuni pereche ca de pilda: colectivitate generala - colectivitate de selectie; media colectivitatii generale - media colectivitatii de selectie; dispersia colectivitatii generale - dispersia colectivitatii de selectie; valoarea statistica calculata - valoarea estimata s.a.

Colectivitatea generala denumita si populatie, este alcatuita din totalitatea unitatilor simple sau complexe care formeaza fenomenul supus cercetarii.

Volumul colectivitatii generale, din care urmeaza sa se extraga unitatile în scopul formarii esantionului se noteaza de obicei cu ”N” în cazul unitatilor simple si cu ”R” în cazul celor complexe. Daca s-au înregistrat si variabile alternative, atunci unitatile care poseda caracteristica se noteaza cu ”M”.

Colectivitatea de selectie (esantion, proba, mostra) reprezinta acea parte a colectivitatii generale de la care urmeaza sa se culeaga datele în scopul extinderii rezultatelor obtinute din prelucrarea acestora asupra întregului ansamblu.

Volumul colectivitatii de selectie se noteaza cu ”n” când este format din unitati simple si cu ”r” când se refera la unitati complexe. Pentru variabile alternative numarul unitatilor care poseda caracteristica se noteaza cu ”m”.

De remarcat este faptul ca dintr-o anumita populatie (colectivitate generala) pot fi extrase mai multe esantioane de volum n. Din aceasta cauza indicatorii statistici cu care caracterizam colectivitatea de sondaj pot fi considerati de forma unor variabile aleatoare pentru care se pot stabili distributii de frecvente corespunzatoare, spre deosebire de media si dispersia din colectivitatea generala studiata, care nu pot lua decât câte o singura valoare pentru conditii date de timp si spatiu.

Formulele de calcul ale mediei si dispersiei sunt trecute în tabelul 1.

Tabelul 1

Denumirea indicatorului Caracteristica nealternativa Caracteristica alternativa

Colectivitatea

generala Colectivitate

de selectie Colectivitatea generala Colectivitate

de selectie

A 1 2 3 4

Media

Dispersia

Un esantion este considerat reprezentativ atunci când reproduce în structura sa aceeasi structura pe care o prezinta si colectivitatea generala.

Teoria si practica statistica demonstreaza ca asigurarea reprezentativitatii esantionului presupune respectarea cu strictete a urmatoarelor conditii:

- includerea în esantion a unitatilor în mod obiectiv fara a acorda preferinta uneia dintre ele, fiecare unitate fiind extrasa din baza de sondaj dupa principiul hazardului cu o probabilitate calculabila si diferita de zero;

- esantionul stabilit sa fie suficient de mare ca sa permita redarea trasaturilor esentiale ale populatiei totale, ceea ce va permite obtinerea, pe baza datelor de sondaj, a unor indicatori cu un grad mare de stabilitate;

- includerea fiecarei unitati în esantion trebuie sa se faca independent de alte unitati.

Practica sondajului demonstreaza ca reprezentativitatea unui esantion depinde în primul rând, de alegerea corecta a procedeelor si tipurilor de selectie.