Cadrul de Dezvoltare al României după Anul 1918

Actele Unirii din anul 1918 sau nasterea unui mit - România Mare

- 27 martie 1918 – Declaratia privind unirea Basarabiei cu România; Sfatul Tarii a decis unirea conditionata a Basarabiei cu România;

- 28 noiembrie 1918 – Congresul general a votat unirea Bucovinei cu România; Congresul a votat „unirea neconditionata si pe veci a Bucovinei ... cu România”;

- 1 decembrie 1918 – Rezolutia Adunarii Nationale de la Alba Iulia;

- 9/22 aprilie 1918 – publicat Decretul pentru ratificarea unirii Basarabiei cu România; potrivit acestuia doi reprezentanti ai provinciei au fost inclusi în guvernul României; pentru administrarea teritoriului au început sa functioneze Directoratele Ministeriale cu sediul la Chisinau, conduse de directori numiti prin decret regal.

- 13/26 decembrie 1918 – au fost promulgate: Decretul privind ratificarea unirii Transilvaniei cu România si cel pentru numirea în guvernul României a trei reprezentanti ai provinciei; printr-un alt decret s-a stabilit ca „pâna la definitiva organizare a României întregite” conducerea serviciilor publice din Transilvania era încredintata unui Consiliu Dirigent;

- prin Decretul Regal din 19 decembrie 1918/1 ianuarie 1919 – s-a ratificat unirea Bucovinei cu România; doi reprezentanti ai provinciei au fost numiti în guvernul României; problemele specifice erau rezolvate de Secretariatele de Serviciu cu sediul la Cernauti; tot ceea ce tinea de politica tarii – armata, finante, afaceri straine, vama, posta, telegraf, siguranta statului – reprezentau, în fapt, problemele fundamentale ale statului român si faceau obiectul guvernului României;

- noiembrie 1919 – au avut loc primele alegeri generale în România pe baza votului universal (Decretul Lege pentru reforma electorala a fost adoptat în noiembrie 1918 – potrivit acestuia, votul a devenit universal, egal, direct, secret si obligatoriu pentru toti barbatii majori-21 ani); primul presedinte al Consiliului de Ministri (prim-ministru) din noua Românie a fost Alexandru Vaida-Voievod;

- prin adoptarea Calendarului Gregorian 1 aprilie 1919 a devenit 15 aprilie 1919;

- 29 decembrie 1919 – Parlamentul a votat legile prin care s-au ratificat unirea Basarabiei, unirea Bucovinei si a Transilvaniei cu România;

- 4 aprilie 1920 – au fost desfiintate Consiliul Dirigent, Secretariatul de Serviciu si Directoratele;

- 15 octombrie 1922 – regele Ferdinand I (Întregitorul) si Maria au fost încoronati ca regi ai României Întregite la Alba Iuliae

Termeni cheie:

- România Mare – la finalul primului razboi mondial (1914 – 1918) datorita conditiilor politice externe si interne a existat cadrul necesar pentru revenirea (venirea) la România a urmatoarelor teritorii aflate sub dominatie straina: Basarabia (a fost încorporata Imperiului Rus în anul 1812), Transilvania (era sub dominatia Imperiului Austro – Ungar; în fapt, situatia apartenentei Transilvaniei la Ungaria dateaza din perioada evului mediu-sec. X), Bucovina (apartinea Austriei). Noul stat român constituit este cunoscut în istorie sub denumirea de România Mare, care a devenit un ideal politic al tuturor românilor în momentul când aceasta va dispare (anul 1940). Perioada comunista, mai precis în epoca Ceausescu, exaltarea sentimentelor nationaliste a dat nastere la ceea ce este cunoscut sub denumirea de protocronism. Dupa destramarea comunismului de la finalul anului 1989, sentimentele nationaliste au continuat sa fie accentuate, fiind asociate cu formule ca: „Noi nu ne vindem Tara!” Tot în aceasta perioada a luat fiinta Patidul România Mare, al carui lider este Corneliu Vadim Tudor, care exalta, dupa cum spune si numele sau, ideea interbelica a unei Românii Mari. De data aceasta, ca teritoriu este vizata în special, Basarabia dar si Bucovina sau Cadrilaterul. Noul carul european si mondial difera însa cu totul de cel al anului 1918, iar un discurs nationalist este considerat, în cele mai multe cazuri, unul extremist.

- România întregita – espresie echivalenta cu cea a României Mari.

- Marea Unire din anul 1918 – asa cum am aratat mai sus, anul 1918 a permis revenirea sau venirea la România a Transilvaniei, Basartabiei si Bucovinei. Prin formarea României Mari, unirea din acel an a devenit Marea Unire, expresie scrisa (primele litere), de obicei, în istoriografia româneasca, cu majuscule.

ROMÂNIA LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1919-1920)

- Conferinta de Pace de la Paris a consacrat juridic noul statut teritorial si politic al lumii de la finalul primului razboi mondial;

- România a fost inclusa în rândul statelor cu „interese limitate”, ceea ce însemna ca putea participa la dezbateri numai când era invitata, dreptul de decizie apartinând, în fapt, Consiliului celor patru: Marea Britanie, Franta, Italia, S.U.A.;

- România nu a fost inclusa nici în Comisia Teritoriala sau în Comitetul pentru Studierea chestiunilor teritoriale privind România;