Extras din curs
Alegerile populare reprezintă forma cea mai puternică de legitimare a elitelor politice în cadrul unui regim democratic. Sistemul electoral este alcătuit din ansamblul de legi, reguli, reglementări ce realizează transformarea voturilor în mandate (locuri în legislativ).
Există două tipuri principale de sisteme electorale:
1)sistemul de vot majoritar (VM)
2)reprezentarea proporţională (RP)
fiecare cu avantajele şi dezavantajele lui.
Pe lângă acestea două, în practica democratică există o serie de sisteme electorale mixte.
5.1 Votul majoritar
1) Sistemul majoritar de vot are trei sub-tipuri:
a) sistemul majoritar cu un singur tur de scrutin
b) sistemul majoritar cu două tururi de scrutin
c) votul alternativ
Este cel mai vechi sistem de vot, este foarte simplu de înţeles şi asigură o legătură directă între candidaţii pentru mandatele parlamentare şi cei care votează. Este folosit de regulă în circumscripţii uninominale, adică ţara este împărţită în atâtea circumscripţii câte locuri (mandate) există în Parlament, iar pe fiecare circumscripţie se poate câştiga un singur mandat. De aceea VM mai este denumit şi vot uninominal. La stabilirea circumscripţiilor electorale se urmăreşte de obicei ca acestea să fie echilibrate din punct de vedere al numărului de alegători ce sunt alocaţi fiecărei circumscripţii. În fiecare dintre aceste circumscripţii uninominale, candidaţii se prezintă în faţa alegătorilor în mod individual (nu pe liste comune), deşi ei pot fi sprijiniţi de un partid sau altul, sau pot aparţine unui partid sau altul. În fiecare circumscripţie iese învingător un singur candidat, cel care va ocupa mandatul respectiv în Parlament.
1a) scrutinul majoritar cu un singur tur: pentru a câştiga mandatul pus în joc în circumscripţia respectivă nu e nevoie de căştigarea majorităţii absolute (50%+1) a voturilor. O majoritate simplă (adică o simplă pluralitate) e suficientă pentru a stabili învingătorul competiţiei electorale: cine are cele mai multe voturi, indiferent de procentul acestora din totalul voturilor, a câştigat mandatul pus în joc pe circumscripţia respectiv. De aceea, în limba engleză acest tip de vot mai este cunoscut şi sub forma „the winner takes all” sau „first-past-the-post” sau „plurality”.
1b) scrutinul majoritar cu două tururi: pentru a câştiga mandatul pus în joc este necesară câştigarea unei majorităţi absolute a voturilor. Dacă nici un candidat nu obţine 50%+1 din voturi se organizează un al doilea tur de scrutin. Există două variante în continuare: - în al doilea tur de scrutin intră doar primii doi clasaţi în urma primului tur de scrutin (în engleză mai întâlnim formula „majority run-off” pentru această variantă); - în al doilea tur de scrutin intră toţi candidaţii din primul tur, însă de data aceasta e nevoie doar de majoritatea simplă a voturilor pentru ca un candidat să câştige mandatul pus în joc („majority-plurality”).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Politologie C5 - Sistemele Electorale.doc