Bibliologie românească

- stiinta generala despre scris, carte, biblioteca, constituita in sec al XIX-lea ca stiinta de sine statatoare

- literatura patristica = marea literatura lasata mostenire de la Sfintii Parinti (Sf. Augustin, Sf. Ioan Hrisostom <greceste> = St, Ioan Zlataust <slavona> = Sf. Ioan Gura de Aur, Dionisie, Sf. Ioan Cassianul din Dobrogea, unde existau structuri de invatamant, chiar teologie. La Tomis existau asezaminte de cult).

- Alfabetul chirilic s-a nascut in sec. al IX-lea, iar la noi a patrus in sec. al X-lea, astfel 1000 de ani s-a scris in greceste.

- Un alt autor care a revolutionat era crestina este Dionisie Exiguul. El a fixat importanta Pastelui in sistemul crestin, a facut un calendar care permite aflarea datei Pastelui, a stabilit numaratoarea anilor de la Nasterea Domnului, a stabilit si a transmis reguli pentru viata monahala.

- Nicetere de Remesiana este autorul imnului “Pe tine, Doamne, Te laudam”

- In spatiul romanesc au existat carturari care s-au desfasurat si in alte locuri

- Ulfila, episcopul got – intelectual teolog, s-a format la Tomis. El a construit alfabetul gotic, a tradus Vechiul Testament. Ucenicii sai l-au considerat geto-dac. Sunt si istorici care il considera tot geto-dac.

- Din spatiul geto-dacic au pornit si alte mesaje: forme de scriere, de comunicare, unele chiar mai vechi deat cele descoperite la Uluc, in Mesopotamia.

- Au fost biblioteci in 1100, o data cu intemeierea statelor feudale si cu aparitia unor structuri organizate (s-au nascut manuscrisele miniate, rezultand prima scoala in secolul al XIV-lea). Au existat biblioteci manastiresti si biblioteci voievodale (invaturile lui Neagoe Basarab repezinta un monument: literatura patristica, literatura juridica, literatura omiletica (omilie = predica *Antim Ivireanu), literatura parenetica (manual de construire a unei personalitati), literatura encomiastica (encomion = literatura in care se lauda peste masura)

- Gabrile Naudé – primul autor dupa care s-au organizat biblioteci mari din franta (Richelieu, Mazarent, fan. Barberini, Regina Cristina). Editia princeps a circulat in spatiul omanesc. Manualul s-a gasit in biblioteca Mavrocordatilor, la Manastirea Vacaresti (care a fost transformata in puscarie din sec. al XIX-lea

- Margineni – biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino

- Ion Heliade Radulescu are merite incontestabile pentru formele bibliologice romanesti.

- prima bilioteca a aparut in sec. al XII-lea

- bibliotecile se leaga de asezamintele de cult: Tismana, Voievodita, Neamt

- organizarea statelor feudale pune in evidenta voievozii cu carte, de aici rezultand bibliotecile domnesti

- “bestiare” = carti despre animale, despre comportamentul lor

- Psalmi

- Elemente de tehnica si de arta militara, dat si de pedagogie

- Despot Voda – “venetic, catolic, despuia Bisericile, a pierit de buzduganul lui Tomsa” (Grigore Ureche)

- Vasile Alecsandri –imagine rasturnata. El stia totusi multe limbi, a vrut sa faca Universitatea la Cotnari, a avut profesori importanti din Europa: Sommer (profesor de filozofie)

- Alexandru Lapusneanu – o alta imagine rasturnata

- Pietru Schiopu – n-a dorit sa prelungeasca darile spre turci, si-a luat biblioteca si s-a stabilit in Italia.

- Constantin Brancoveanu, un adevarat bibliofil, a ridicat asezamantul de la Hurezu, cu o camera pe frontispiciul caruia scrie ca “biblioteca este leac pentru suflet”. Nicolae Iorga si Dan Simionescu au incercat sa recompuna lista cartilor de la Hurezu

- La Vacaresti era o alta biblioteca, cea mai mare din tara si printre primele din Europa. Brancoveanu a intuit efectul legii depozitului legal si isi obliga, printr-un hrisov, tipografiile, sa trimita cate un exemplat la Biblioteca Sf. Sava a Mitropoliei, dar si la Hurezu.

- Multi tineri pleaca sa studieze la Universitatile din Europa

- Pe incunabulele de la Biblioteca Brukental, avem informatii privind prezenta unor tineri din spatiul romanesc

- Ex-libris-uri de la mai multi carturari: Miron Costin “Nu e alt lucru mai de zabava decat cetitul cartilor”, Grigore Ureche, Stolnicul Constantin Cantacuzino

- Treptat, au aparut bibliotecile scolare