Carta de la Leipzig pentru Orașe Europene Durabile

PREAMBUL

Carta de la Leipzig pentru Oraşe Europene Durabile" reprezintă un document al Statelor Membre,

care a fost întocmit cu o largă şi transparentă participare din partea actorilor europeni. Cunoscând

provocările şi oportunităţile precum şi a diverselor parcursuri istorice, economice, sociale şi de mediu

ale oraşelor europene, miniştrii Statelor Membre responsabili cu Dezvoltarea Urbană din Statele

Membre s-au pus de acord asupra unor principii şi strategii comune pentru politica de dezvoltare

urbană. Miniştrii se obligă:

o să iniţieze o dezbatere politică în ţările lor despre modalităţile de integrare a principiilor şi

strategiilor Cartei de la Leipzig pentru Oraşe Europene Durabile în cadrul politicilor de

dezvoltare de la nivel naţional, regional şi local;

o să folosească instrumentul dezvoltării urbane integrate şi să utilizeze modurile de

administrare adaptate pentru implementarea sa, şi, în acest scop, să stabilească cadrul

necesar la nivel naţional;

o să promoveze o organizare teritorială echilibrată, bazată pe o structură europeană urbană

policentrică.

Miniştrii mulţumesc Preşedinţiei Germaniei pentru realizarea raportului "Dezvoltarea urbană

integrată, condiţie pentru succesul dezvoltării durabile a oraşelor" şi a studiilor: "Strategii pentru

îmbunătăţirea mediului fizic în zone urbane defavorizate", "Dezvoltarea economiei locale şi a politicii

legate de piaţa muncii în zone urbane defavorizate", "Educaţie proactivă şi politica de educaţie a

copiilor şi tinerilor din zone urbane defavorizate" şi "Transportul urban durabil în zonele urbane

defavorizate", conţinând exemple de bună practică din Europa. Aceste studii vor fi de folos oraşelor

de diverse mărimi în ceea ce priveşte implementarea principiilor şi strategiilor stabilite în Carta de la

Leipzig pentru Oraşe Europene Durabile.

Miniştrii declară:

Noi, miniştrii responsabili cu dezvoltarea urbană din Satele Membre ale Uniunii Europene,

considerăm oraşele europene care au evoluat tot cursul istoriei, ca fiind valori economice, sociale şi

culturale de neînlocuit.

Având obiectivul de a proteja, întări şi dezvolta în continuare aceste oraşe, susţinem cu tărie

Strategia de Dezvoltare Durabilă a UE, construită pe baza Programului de Acţiune de la Lille,

Acquis-ului Urban de la Rotterdam şi Acordului de la Bristol. Pentru realizarea acestui obiectiv

trebuie să fie considerate simultan toate aspectele dezvoltării durabile, acordându-li-se aceeaşi

importanţă. Acestea includ prosperitate economică, echilibru social şi un mediu sănătos. În acelaşi

timp, atenţia noastră trebuie să se îndrepte şi asupra aspectelor culturale şi a celor care ţin de

sănătate. De asemenea, trebuie urmărită cu atenţie capacitatea instituţională a Statelor Membre.

Oraşele noastre posedă calităţi culturale şi arhitecturale unice, foarte puternice de incluziune socială

şi posibilităţi excepţionale de dezvoltare economică. Oraşele sunt centre de cunoaştere şi surse de

creştere şi inovaţie. Dar, în acelaşi timp, aceleaşi oraşe suferă de probleme demografice, inegalitate

socială, excludere socială a unor anumite grupuri de populaţie, o lipsă de locuinţe de calitate

accesibile ca preţ, şi probleme de mediu. Pe termen lung, oraşele nu vor putea să-şi îndeplinească

funcţia de motoare ale progresului social şi al creşterii economice aşa cum este descrisă aceasta în

Strategia de la Lisabona, dacă nu vom reuşi să menţinem echilibrul social în cadrul oraşelor şi între

oraşe, asigurând diversitatea culturală şi stabilind standarde legate de calitate în domeniile designului

urban, ale arhitecturii şi ale mediului înconjurător.

Avem din ce în ce mai mare nevoie de strategii integrate şi de acţiuni coordonate ale tuturor

persoanelor şi instituţiilor implicate în procesul dezvoltării urbane care pot avea o influenţă mai

generală decât numai asupra oraşelor luate în mod individual. Trebuie să existe responsabilitate

pentru viitorul oraşelor noastre la fiecare nivel de guvernare - locală, regională, naţională, europeană.

Pentru a face cu adevărat eficientă această guvernare pe mai multe niveluri, trebuie să îmbunătăţim

coordonarea diverselor arii de politici sectoriale şi să dezvoltăm un nou simţ al responsabilităţii pentru

dezvoltarea urbană integrată. Trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că aceia care lucrează la

elaborarea acestor politici, la toate nivelurile, deprind abilităţile şi cunoştinţele necesare pentru a

dezvolta comunităţi durabile în oraşe.

Apreciem în mod deosebit afirmaţiile şi recomandările cuprinse în Agenda Teritorială a Uniunii

Europene şi munca instituţiilor europene care promovează o viziune integrată asupra problemelor

urbane. Recunoaştem Angajamentele de la Aalborg ca fiind o contribuţie valoroasă la acţiunea

strategică şi coordonată la nivel local, precum şi concluziile Forumului European al Politicilor

Arhitecturale referitoare la Cultura Construirii din 27 aprilie 2007. De asemenea, luăm în considerare

Carta Europeană " „Reţeaua de Oraşe Vitale".

Facem următoarele recomandări:

Folosirea mai frecventă a abordărilor integrate în dezvoltarea urbană

Pentru noi, politica de dezvoltare urbană integrată reprezintă considerarea în acelaşi timp şi într-un

mod corect, a tuturor problemelor şi intereselor relevante pentru dezvoltarea urbană. Politica de

dezvoltare urbană integrată este un proces în care sunt coordonate aspecte cheie de ordin spaţial,

sectorial şi temporal. Implicarea actorilor economici, a factorilor interesaşi şi a opiniei publice sunt

esenţiali. Politica de dezvoltare urbană integrată este o condiţie cheie pentru implementarea

Strategiei de Dezvoltare Durabilă a UE. Implementarea acesteia este o cerinţă la scară europeană,

dar este una care trebuie să ţină cont atât de condiţiile şi nevoile locale, bazându-se pe principiul

subsidiarităţii.

Reconcilierea între diversele interese ale actorilor urbani facilitaţi de o politică de dezvoltare urbană

integrată formează o bază viabilă pentru un consens între state, regiuni, oraşe, cetăţeni şi actori

economici. Punând laolaltă cunoştinţe şi resurse financiare, fondurile publice care sunt întotdeauna

insuficiente, pot fi folosite cu mai multă eficienţă. Investiţiile publice şi private vor fi mai bine

coordonate. Politica de dezvoltare urbană integrată implică actori din afara administraţiei şi permite