Amenajarea unei stațiuni turistice

PRINCIPIUL RENTABILITATII DIRECTE

Capacitatea de a discerene din tot ce inseamna investitii, maniera de a elabora un proiect. Care este partea care revine economistului si care este partea celorlalti specialisti? referindu-ne in special la relatia dintre amenajare-mediu, sistem teritorial turistic si dezvoltarea unui anumit model, avem de a face obligatoriu cu un principiu indus economic(nu poti sa dezvolti o anumita amenajare pe turism fara a analiza rentabilitatea economica)-

PRINCIPIUL FLEXIBILITATII (distingem din rentabilitatea directa roulul pe care pot sa il aiba pachetele turistice diferite pentru a se transforma cu timpul pt a creste rentabilitatea directa).

Cel mai adesea rentabilitatea directa trebuie vazuta nu ca doar o dimensiune stricta bazata pe ceea ce se propune din start pentru obiectivul respective ci trebuie privita in scop dinamic, in scopul modificarilor survenite prin amenajare si maniera in care amenajarea in sine sufera de la nivelul atitudinii economice de dezvoltare a strategiilor urmate si atunci de crestere a rentabilitatii economice.

Dezvoltarea turismului si aplicarea principiilor care guverneaza aceasta dezvooltare nu poate fi facuta fara un status sucicient de bun alocat, specificat cel mai adesea dezvoltarii industriale generale, dezvoltarii agricole, sistemului de transport, a circulatiei marfurilor, a comertului, a relatiilor internationale.

ROLUL PE CARE IL JOACA ECONOMIA GENERALA A UNEI TARI SAU REGIUNI

GLOBALIZAREA SI MONDIALIZAREA FENOMENELOR SOCIAL-ECONOMICE IN DEZ. TURISMULUI SI A UNEI STATIUNI TURISTICE

POTENTIALUL TURISTIC-DINAMICI STRUCTURANTE ALE PEISAJELOR

1 Peisaj geografic este direct raspunzator de peisajul cultural. Peisajul geografic si cultural reprezinta o frecventa cu structura analitica

2 Peisajul cultural

-structura

-functionalitatea

-dinamica

3 Dinamica peisajului a jucat si joaca rol important in perceptia asupra unui loc si mai ales incarcatura pozitiva care o poate da atractivitatii turistice

Ce rol au ciclurile economice in dezvoltarea si amenajarea turistica?

Turismul este legat de niste resurse sau potential. Din aceasta perspectiva existenta unor resurse turistice bazate pe un potential natural sau cultural inseamna o analiza din perspectiva locatiei, localizarii, din perspectiva unor situri, dar si din perspectiva manierei de accesare de existenta lor si capacitatea de a folosi resursele respective. Turismul va avea un impact in dezvoltarea economica. Peisajul geografic si cultural trebuie sa gaseasca un rol foarte important in dezvoltarea turismului.

Dinamica peisajului, modificarile si schimbarile care intervin la nivelul structurilor teritoriale economice, dinamica peisajului are un rol foarte important deoarece schimbarile de planuri si viziune pot creste sau crea un dezechilibru in dezvoltarea turismului.

In ce masura locatia, peisajul intra in analiza noastra de amenajare turistica. Trebuie sa intrebam unde o vom amplasa si ce perspectiva are, si in ce masura peisajele geografice vor avea un rol in dezvoltarea si amenajarea turistica ulterioara.

Riscurile in amenajarea turistica- poluare, peisaje destructurante, de mediu, si de perceptia zonelor.

Dimensiuni de analiza ale teritoriului

-fizico geografica

-economica

-juridica

-enviromentala

-sentimentala

Dinamica peisajului geografic este rodul evolutiei ciclurilor economice a jucat si joaca un rol important in dezvoltarea turismului fie in sens de extindere de dezvoltare de evolutie pozitiva fie in sens de defavorabil, restrictiv, de restrangere a activitatilor ca urmare a unui anumit tip de utilizare.

Este de mentionat la activitati pozitive pentru turism:

1. pastrarea unor situri rurale cu gospodarii dispersate in tarile arealului montan (Tara Dornelor, Tara Barsei, Tara Nasaudului, Maramuresului etc)

2. existenta ariilor protejate care au o contributie fundamentala in dezvoltarea unor tipuri de amenajari specifice (poteci tematice, puncte de belvedere, trasee montane, amenajari turistice de primire sau de servicii)

3. Identificarea unor axe sau centre de polarizare turistica legata de peisajele cutlurale dar si obiective de interes in turismul cultural

4. areale cu o vegetatie putin tranformata uman, de regula forestiera

5. alte elemente ale sitemului teritorial montan (relief, ape, izvoare minerale, turbarii, tinoave) care pot intra intr-un circuit al ariilor protejate

Efectele negative remarcate in peisaj si care genereaza disfunctionalitati si disporportii de atractivitate:

1. arii de risc tehnologic (vechiile exploatari miniere: Iacobeni, Fundul Moldovei, Mestecanis, Crucea, Calimani) si care au un rol turistic restrans, dar pe viitor conservarea si grija fata de mediu ar putea transforma frisele miniere intr-un areal de interes turistic

2. areale defrisate, destabilzate bio-geografic natural sau antropic si care constituie un element repulsiv in amenajarea turistica (deseori partiile de schi urmaresc traseele unor astor de areale cu doboraturi de vant) cel mai grav este ca ciclurile economice care au afectat Bucovina au inclus perioade de exploatatie forestiera intensa anii 50, 90, dupa 2000 care au destabilizat echilibrul ecologic, geosistemic, in special in zonele montane dar mai ales la contactul dintre intravilan si teritoriile adiacente lor (vezi harta depresiunii Dornelor)

3. existenta unor alunecari de teren cu peisaje destructurate in zona frisului capatic ca urmare a defrisarilor.

Interventia antropica in scopul amenajarilor turistice poate contura, confirma, stabiliza un peisaj geografic. Poate sa il puna in valoare sau dinpotriva poate destabiliza spatiul geografic sistemul teritorial si poate genera elemente de restrangere potentiala a activitatilor agricole si turistice iar in circuitul acesta cand padurea este destbilizata reprezinta o succesiune naturala. Din acest proces natural cu actiuni antropice, amenajarea turistica poate accentua sau dinpotriva poate stopa sau stagna circuite dinamice paesagistice intr-un anumit spatiu geografic.