Turismul și programele de finanțare

Capitolul 1

TURISMUL

1.1. Conceptul de turism

Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum

cea desfăşurată în alte sectoare-cheie din economia mondială (industrie,

agricultură, comerţ). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat

deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidenţa studiului interdisciplinar,

antrenând deopotrivă economişti, geografi, psihologi şi sociologi. Primele

menţiuni privind preocupările de a voiaja, apar în antichitate în operele

geografului Strabon1. Descrierile lăsate de Marco Polo2 cu ocazia periplului său

asiatic, cele ale lui Arthur Young 3 sau, mai aproape de noi, ale lui Henri

Monfreid4 au jalonat preocupările viitoare privind practicarea călătoriei.

Turismul devine un complex fenomen de masă la sfârşitul secolului al

XlX-lea fiind puternic articulat în mediul înconjurător. Privit ca un fenomen

social-economic creator de beneficii importante, turismul a fost definit în

variante dintre cele mai felurite: “arta de a călători pentru propria plăcere” (M.

Peyromarre Debord5); “activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui

departe de locul de reşedinţă, pentru distracţie, odihnă, îmbogăţirea experienţei şi

culturii, datorită cunoaşterii unor noi aspecte umane şi a unor peisaje

necunoscute” (Jan Medeciri); “fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creşterea

necesităţii de refacere a sănătăţii şi de schimbare a mediului înconjurător,

cultivare a sentimentului pentru frumuseţile naturii ca rezultat al dezvoltării

comerţului, industriei şi al perfecţionării mijloacelor de transport” (Guy Freuler);

1 Geograful Strabon (64/63 î.Chr. - 19/21 d. Chr.)

2 Marco Polo (cca. 1254 în Veneţia - 8 ianuarie 1324 în Veneţia) a fost un negustor veneţian, care s-a

făcut cunoscut prin relatările sale despre o călătorie în China

3Arthur Young – actor (02 Septembrie 1898 Bristol, Anglia-24 Februarie 1959)

4 Henry de Monfreid (1879-1974), aventurier şi scriitor legendar

5 Guy Debord (28 decembrie 1931 – 30 noiembrie, 1994), scriitor şi regizor

6

“ansamblul activităţilor nonlucrative ale omului în afara ariei de rezidenţă”

(Lavaille Nizerolle); “schimbul unei valori economice (bani) contra unor valori

culturale, estetice, de agrement” (Marc Boyer 6 ); “ansamblul de relaţii şi

fenomene care rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în afara domiciliului

lor” (E. Hunziker); “reuniunea locală a patru elemente care trebuie analizate în

inter-relaţie: turiştii, indigenii, fluxurile şi teritoriile”.

În viziunea Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT), activitatea

turistică este concepută ca “o formă a manifestărilor cultural-educative şi de

recreere ale societăţii moderne”.

În ultimele decenii, această activitate s-a dezvoltat rapid în numeroase ţări,

precum şi pe plan internaţional, cumulând astăzi sute de mii de angajaţi (numai în

serviciile hoteliere sunt antrenate 774 mii de persoane în Germania, 131 mii în

Austria, 308 mii în Marea Britanie, 168 mii în Canada, 146 mii în Turcia, 98 mii

în Suedia etc.), deservind milioane de oameni şi aducând un important aport

valutar. În total, în activitatea turistică erau antrenate, în anul 2002, 255 milioane

de salariaţi, dintre care mai mult de jumătate (133,6 milioane) în zona

Asia-Pacific, iar 36,2 milioane în Europa. După estimările OMT, până în anul

2006, în turismul mondial vor fi create încă 130 milioane de locuri de muncă.

Acesta este motivul pentru care în unele ţări (Elveţia, Franţa, Monaco, Malta ş.a.)

se discută uzual despre “industria turismului” sau “industria hotelieră”.

Deşi turismul aduce contribuţii importante în venitul anual al unor ţări,

reprezentând una dintre cele mai importante ramuri economice (Italia, Franţa,

Danemarca ş.a.), el nu poate fi acceptat ca o industrie, întrucât nu produce bunuri

materiale rezultate din prelucrarea tehnologică a materiilor prime .