Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi

Disertație
9/10 (1 vot)
Domeniu: Criminologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 52 în total
Cuvinte : 17409
Mărime: 80.07KB (arhivat)
Publicat de: Costin C.
Puncte necesare: 12

Cuprins

  1. CAPITOLUL 1 – CONSIDERAȚII GENERALE 3
  2. 1.1 ASPECTE GENERALE ALE INFRACȚIUNILOR DE DISTRUGERE 3
  3. 1.2 Distrugerea 5
  4. 1.3 Distrugerea calificată 7
  5. 1.4 Distrugerea din culpă 7
  6. CAPITOLUL 2. INCENDIUL ȘI EXPLOZIA. ASPECTE GENERALE 9
  7. 2.1 Incendiul – noțiune, cauze tehnice 9
  8. 2.2 Principalele cauze ale incendiilor 12
  9. 2.3 Cauze tehnice ale incendiilor 12
  10. 2.4 Focuri deschise 13
  11. 2.5 Corpurile încălzite si supraîncălzite 14
  12. 2.6 Scântei de materiale combustibile si de la sudura 15
  13. 2.7 Scântei si arce electrice 16
  14. 2.8 Scurtcircuitul 17
  15. 2.9 Trăsnetul 18
  16. 2.10 Scântei mecanice 18
  17. 2.11 Explozia si răbufnirea 19
  18. 2.12 Autoaprinderea 19
  19. 2.13 Reacţii chimice 20
  20. 2.14 Explozia – noţiune, cauze 20
  21. 2.15 Incendiul provocat intenţionat 23
  22. 2.15.1 Acţiunea intenţionata – cauza a incendiului 23
  23. 2.16 Scurte consideraţii despre fenomenul, ARSON’’ 24
  24. CAPITOLUL 3. PARTICULARITĂŢILE CERCETĂRII LA FATA LOCULUI IN CAZUL INCENDIILOR SI EXPLOZIILOR 28
  25. 3.1 Necesitatea colaborării dintre organele de urmărire penala si alte organe in stabilirea cauzelor de incendii 28
  26. 3.2 Aspecte juridice ale cercetării incendiilor 29
  27. 3.3 Acţiuni concrete desfăşurate după lichidarea incendiului de către pompierii militari care au misiunea de cercetare a evenimentului 30
  28. 3.4 Faza statica si dinamica a cercetării la fata locului 31
  29. 3.5 Principalele categorii de urme care pot fi descoperite cu ocazia cercetării la fata locului in cazul incendiilor si exploziilor 35
  30. 3.5.1 Principalele urme ale incendiilor si exploziilor 35
  31. 3.6 Clasificarea principalelor urme ale incendiilor si exploziilor 35
  32. 3.7 Fixarea rezultatelor cercetării la fata locului 37
  33. 3.8 Fotografia judiciar-operativă 38
  34. 3.9 Identificarea victimei si dispunerea expertizelor medico-legale 39
  35. CAPITOLUL 4. METODOLOGIA CERCETĂRII INFRACŢIUNILOR SĂVÂRŞITE CU AJUTORUL INCENDIILOR SI EXPLOZIILOR 41
  36. 4.1 Cerinţe privind cercetarea urmelor de incendii si explozii 41
  37. 4.2 Activităţile desfăşurate pentru cercetarea urmelor incendiilor si exploziilor 42
  38. 4.3 Metode si procedee de cercetare a urmelor incendiilor si exploziilor 44
  39. CAPITOLUL 5. DISPUNEREA CONSTATĂRILOR TEHNICO-STIINTIFICE SI A EXPERTIZELOR 47
  40. 5.1 Constatarea tehnico-ştiinţifică 47
  41. CONCLUZII 50
  42. BIBLIOGRAFIE 51

Extras din disertație

Infracțiunile de distrugere, în general, fie că sunt comise în dauna avutului public, fie că sunt săvârșite în dauna avutului privat, constituie infracțiuni care prezintă un grad ridicat de pericol social. Legea penală definește infracțiunea de distrugere ca fapta persoanei care prin propria energie fizică ori prin utilizarea de mijloace adecvate aduce pe nedrept vătămare materială unui bun care aparține altei persoane, lezând astfel fie existența bunului, fie starea de fapt a acestuia. Infracțiunea de distrugere face parte din categoria infracțiunilor patrimoniale iar sub aspectul caracterizării speciale aceasta este inclusă în subgrupul infracțiunilor patrimoniale care se săvârșesc prin vătămarea pe nedrept adusă direct bunurilor patrimoniale în materialitatea lor. Legea penală ocrotește așadar relațiile patrimoniale a căror firească formare și desfășurare sunt legate de existența acestor bunuri. La infracțiunea de distrugere se ocrotește starea materială a bunurilor, adică substanța și potențialul de utilizare al acestora. Acest aspect o diferențiază de infracțiunile săvârșite prin sustragere (furt, tâlhărie ș.a.), unde este ocrotită situația de fapt a bunurilor în sfera fiecărui patrimoniu. Infracțiunea de distrugere este o faptă de sine stătătoare. În unele cazuri ea este însă absorbită ca element constitutiv în conținutul unor infracțiuni complexe cum sunt: violarea secretului corespondenței , compromiterea unor interese de stat , sustragerea sau distrugerea de înscrisuri , reținerea sau distrugerea de înscrisuri , actele de diversiune , etc. De asemenea, legi speciale cum sunt cele referitoare la regimul silvic, vânatul, pescuitul etc. Reglementează infracțiunea de distrugere. În ceea ce privește obiectul material al infracțiunii de distrugere contra avutului privat, acesta poate fi orice bun mobil sau imobil. Importanța bunului (istorică, artistică, arhivistică etc.) sau a funcției sale sociale reprezintă împrejurări agravante ale infracțiunii. Pe de altă parte, acele lucruri lipsite de orice valoare economică (de exemplu frunzele uscate ale unui copac, risipite de vânt în curtea vecinului) ca și lucrurile abandonate (cum ar fi un scaun deteriorat azvârlit într-un șanț) nu pot fi obiect material al infracțiunii. Subiectul activ al infracțiunii este persoana care a comis acea faptă de distrugere, utilizând propria energie sau mijloace potrivite. Subiectul activ nemijlocit poate fi orice persoană, fără ca legea să prevadă o anumită calitate a acesteia. Prin excepție, alin. Final al art.219 din Codul penal reglementează un caz special al infracțiunii agravate de distrugere din culpă. Astfel, când dezastrul ori consecinţele deosebit de grave s-au produs ca urmare a părăsirii postului sau a săvârşirii oricărei alte fapte de către personalul de conducere al unui mijloc de transport în comun ori de către personalul care asigură direct securitatea unor asemenea transporturi, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani. În cazul infracțiunii de distrugere agravată sau calificată ori săvârșită din culpă, chiar și proprietarul bunului distrus poate fi subiect activ. Infracțiunea poate fi comisă de mai mulți subiecți activi care pot fi coautori, instigatori, complici. Subiectul pasiv necalificat al infracțiunii de distrugere poate fi atât persoana al cărei bun a fost distrus, cât și aceea care avea un drept asupra bunului, a cărei calitate ar putea fi de locatar, creditor gajist etc. De asemenea, pot fi mai mulți subiecți pasivi (pluralitate) în cazul distrugerii de bunuri care aparțineau unor persoane diferite sau în cazul unui bun aflat în indiviziune. În ceea ce privește locul și timpul comiterii faptei, acestea nu condiționează existența infracțiunii dar ele au relevanță în privința evaluării gradului de pericol social pe care aceasta îl prezintă. Spre exemplu, atunci când fapta se desfășoară într-un loc sau la un moment când orice posibilitate de salvare era exclusă. Conţinutul juridic al infracțiunii de distrugere include o situație premisă și conținutul constitutiv al infracțiunii. Situația premisă se referă la existența materială și la potențialul său de utilizare a bunului. Nu prezintă importanță, sub aspectul existenței situației premisă, starea perfectă sau satisfăcătoare a bunului. Atât timp cât bunul, oricât de degradat ar fi, mai poate fi util, el este susceptibil de a fi distrus. Starea bunului are relevanță însă în stabilirea gravității faptei și a vinovăției autorului.

Secțiunea a 2-a

1.2 Distrugerea Infracțiunea de distrugere, în forma sa specifică - distrugerea simplă, este comisă prin realizarea următoarelor acțiuni:

- Distrugerea, adică desființarea, suprimarea totală a bunului, astfel încât bunul existent anterior este redus, de exemplu, la o grămadă de resturi informe;

- Degradarea, adică stricarea parțială a bunului, în urma căreia potențialul de utilizare a acestuia este redus, indiferent că el ar mai putea fi utilizat în acea stare sau în urma reparării;

- Aducerea în stare de neîntrebuințare a bunului, adică potențialul de utilizare a acestuia este anihilat (de exemplu, demontarea unui sistem tehnic, a unei mașini etc.);

- Împiedicarea luării măsurilor de conservare ori de salvare a unui bun expus pericolului de a fi distrus (de exemplu, împiedicarea localizării unui incendiu, efectuarea unor acte de natură să întârzie procedurile de preîntâmpinare a unei inundații);

- Înlăturarea măsurilor de conservare sau salvare a bunului după ce au fost luate. O singură acțiune este suficientă dar pentru ca fapta să constituie elementul material al infracțiunii trebuie îndeplinită condiția ca bunul distrus să aparțină altei persoane. Distrugerea cu intenție a bunului nu constituie infracțiune ci un cvasidelict în situația în care s-a cauzat un prejudiciu persoanei care avea un drept asupra bunului distrus. Această cerință privește numai modalitatea simplă a infracțiunii, nu și modalitățile sale agravante sau variantele calificată (art.218 din Codul penal) și din culpă (art.219 din Codul penal).

Bibliografie

1.-Constitutia României

2.-Codul penal al României

3.-Codul de procedură penală

4.-Decretul nr.79/1971 privind expertiza tehnică și contabilă, modificat prin Decretul nr.275/1973 și Decretul nr.396/1976

5.-Dosar 3-4/1984, Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, București

6.-Codul Civil român

7.-Codul de procedură civilă

8.-Codul Silvic

9.-Normativul 120-89

-Ordinul ministrului Administrației și Internelor nr. 234/2010 pentru aprobarea Procedurii de determinare a riscului de arson.

10.-Revista Pompierii români nr.3/1993

11.Antoniu, G., Bulai, C. Practica judiciară penală, vol.III, Edit.Academiei Române

12.Bălulescu, I. Cauze tehnice de incendiere și prevenirea lor, Edit.Tehnică, București, 1971

13.Bălulescu, I. și colectiv, Noțiuni de fizică și chimie pentru pompieri, Edit CTP, București, 1971

14.Bercheșan, V. Cercetarea penală - Criminalistica-teorie și practică, Edit.și Tipogr.Icar, București, 2001

15.Bercheșan, V. Metodologia investigării criminalistice a omorului, Edit.Paralela 45, București, 2001

16.Bercheșan, V. Metodologia investigării infracțiunilor, Edit.Paralela 45, București, 2001

17.Ciopraga, A. Criminalistica, Tratat de tactică, Iași, 1996

18.Colecția ,,Buletinul Pompierilor’’,, 1962-1996, editat de Comandamentul Trupelor de Pompieri, București, 1997

19.Crăciun, I., Bălulescu, I. Agenda pompierului, Edit.Tehnică, București, 1993

20.Crișu, C. și colectiv, Codul juristului, ed.a IV-a, Edit.Argessis, Curtea de Argeș, 1996

21.Culegere de practică judiciară penală pe anul 1997, Curtea de Apel București, Cu note de V.Papadopol, Edit.Holding Reporter, 1998

22.Dobrinoiu, V., Nistoreanu, Gh. , Drept penal.Partea specială, Edit.Europa Nova, București, 1999

23.Dongoroz, V. și colectiv, Explicații teoretice ale Codului de procedură penal român, Partea generală, vol.I și Partea specială, vol.II, Edit.Academiei Române, București, 1975

24.Gheorghiță, M., Criminalistica, Edit.Museum, Chișinau, 1995

25.Golinski, S.A., Criminalistica, Edit.Știintifică, București, 1961

26.Loghin, O. Dreptul penal român, Partea specială, vol.I, Edit.Universul, București, 1994

27.Loghin, O., Toader, T. Drept penal român, Partea specială, Edit.Șansa SRL, București, 1997

28.Lucrările Simpozionului ,,Cercetarea știintifică a incendiilor’’, Oradea, 27-28 martie 1995, sub egida Ministerului de Interne, Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari

29.Mircea, I. Criminalistica, Edit.Lumina Lex, București, 1999

30.Nistoreanu, Gh. și colectiv, Drept procesual penal, Partea generală și Partea specială, Edit.Europa Nova, București, 1997

31.Revista Română de Criminalistică, nr.1-15

32.Stancu, E. Criminalistica, vol.I-II, Edit.ACTAMI, București, 1997

33.Stancu, E. Tratat de criminalistică, Edit.Universul Juridic, București, 2007

34.Suciu, C. Criminalistica, Edit.Didactică și Pedagogică, București, 1972

35.Tratat de procedura penală, ediția a II-a revăzută, Edit.PAIDERA, București, 1996

36.Tratat practic de criminalistică, Edit.M.I., vol.1-4

37.Volonciu, N. Drept procesual penal, Partea generală și Partea specială, Edit.Didactică, București, 1972

38.http://www.ziare.com/articole/explozie+butelie

Preview document

Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 1
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 2
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 3
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 4
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 5
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 6
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 7
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 8
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 9
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 10
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 11
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 12
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 13
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 14
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 15
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 16
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 17
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 18
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 19
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 20
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 21
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 22
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 23
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 24
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 25
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 26
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 27
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 28
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 29
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 30
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 31
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 32
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 33
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 34
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 35
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 36
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 37
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 38
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 39
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 40
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 41
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 42
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 43
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 44
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 45
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 46
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 47
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 48
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 49
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 50
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 51
Investigarea științifică a urmelor de incendii și explozi - Pagina 52

Conținut arhivă zip

  • Investigarea stiintifica a urmelor de incendii si explozi.doc

Alții au mai descărcat și

Cercetarea criminalistică a urmelor de incendii și de explozii

Incendiile și exploziile constituie o reală amenințare atât pentru viața, integritatea corporală și sănătatea oamenilor, cât și pentru proprietatea...

Orientarea biologică în teoria cauzalității în criminologie

specializat in psihiatrie; a functionat ca profesor universitar de medicina legala la Universitatea din Torino. Este teoreticianul cel mai...

Psihologie criminalistică

Personalitatea este la nivelul omului integral, un nivel bio-psiho-socio cultural, ce se constituie fundamental in conditiile existentei si...

Aspecte criminologice ale infracțiunilor economico-financiare

Conceptul de criminalitate Teoria economică subliniază rolul fundamental pe care îl are siguranţa şi încrederea pentru creşterea şi buna...

Truse criminalistice moderne folosite la fața locului

Introducere Este bine de ştiut faptul că printre activităţile importante care contribuie la realizarea scopului procesului penal - aflarea...

Cercetarea Criminologica și Societatea

Criminologia, ca ştiinţă, analizează şi explică etiologia criminalităţii ocupându-se prioritar de stabilirea metodelor şi mijloacelor prin care se...

Bullying-ul școlar ca fenomen deviant criminogen

REZUMAT: Studiul este axat pe prezentarea și analiza bullying-ului școlar ca fenomen deviant criminogen. Autorii argumentează că bullying-ul...

Te-ar putea interesa și

Cercetarea Criminalistică

INTRODUCERE Evoluţia Criminalisticii în ţara noastră, se cuvine subliniat faptul că, încă de la apariţia acestei ştiinţe la sfârşitul secolului al...

Investigarea Psiho-Criminalistica a Omorurilor în Serie cu Autor Necunoscut

Capitolul 1. Omul şi criminalistica, ştiinţa studierii infracţiunilor Nimic nu poate să justifice o apropiere, altfel decât paradoxală, între...

Infracțiunile comise prin violență

Introducere Dreptul penal este o ramură de drept şi reprezintă ansamblul normelor juridice edictate de stat prin care se stabilesc faptele care...

Incendii

CAPITOLUL 1 CADRU LEGAL. GENERALITĂȚI PRIVIND INCENDIILE Cercetarea incendiului poate fi văzută atât ca o artă, dar și ca o știință. Investigarea...

Cercetarea Urmelor Produse de Incendiu

Cap.I. SCURT ISTORIC Termenul de criminalistică este întrebuinţat pentru prima dată în literatura juridică, de către Hans Gross, în Manualul...

Metode fizico-chimice de investigare în chimie - criminalistică

Noţiunea, obiectul, metodele şi principiile criminalisticii Apărarea ordinii de drept, cercetarea, descoperirea şi judecarea faptelor de natură...

Suport curs criminalistică

Capitolul I :Tehnica criminalistică 1.Noțiuni introductive 1.1. Definiția criminalisticii Scopul procesului penal este cel al constatării la...

Criminalistică - sinteză după tratatul de criminalistică

Partea I Tehnica criminalistică CAPITOLUL I DEMERS INTRODUCTIV Secţiunea I Criminalistica - noţiune şi sistem §1. Noţiunea şi importanţa...

Ai nevoie de altceva?