Leadership și responsabilitate socială

Introducere

Obiectivele urmărite prin realizarea acestei lucrări sunt indicarea importanței leadership-ului și implementarea campaniilor de responsabilitate socială la nivelul acestora, subliniind importanța acestora atât la nivelul companiei cât și la nivel de societate.

Alegerea acestei teme este motivată de dorința de a oferi o viziune clară asupra conceptului de leadership, acesta neavând o definiție standard de-a lungul scurtei sale istorii și de a sublinia importanța responsabilității sociale a companiilor pentru societate precum și contribuția acesteia în domenii precum: sănătate, educație, mediul înconjurător, implicarea angajaților, dezvoltare comunitară și susținerea ONG-urilor.

Lucrarea este compusă din două părți, prima parte fiind rezervată bazei teoretice ce ține de conceptele de leadership din cadrul companiilor și modul în care este implementată responsabilitatea socială (CSR) la nivelul acestora, iar a doua parte este rezervată secțiunii aplicative a lucrării, mai exact studiul de caz. Structura este formată din trei capitole, primele două fiind destinate părții teoretice iar ultimul reprezentând studiul de caz. Primul capitol, denumit „Leadership: concept dinamic și multidimensional”, este destinat clarificării conceptului de leadership, prezentând o serie de definiții din punctul de vedere al mai multor cercetători în domeniu, diferite teorii ce stau la baza definirii acestui concept, precum și identificarea stilurilor eficace de leadership, a adaptării liderului în funcție de situațiile prevăzute și rolurile multiple ale acestuia. Al doilea capitol este denumit „Responsabilitatea socială ca formă de manifestare a leadership-ului” și cuprinde definiții multiple ale conceptului de responsabilitate socială, aceasta fiind interpretabilă în funcție de scopurile deciziei de a iniția o astfel de campanie, precum și rolurile pe care liderii le au în dezvoltarea unor astfel de campanii, fiind elemente-cheie în ceea ce privește motivarea angajaților și implicarea din cadrul comunității, iar în final am evidențiat cum o campanie de CSR este/poate deveni un proiect de tip „win-win” în care au de câștigat atât compania prin notorietate, îmbunătățirea imaginii sau bunăstarea angajaților, cât și societatea în sine, la nivelul căreia se dezvoltă ramurile care au nevoie de restructurări precum sănătate, mediu, educație, etc. Ultimul capitol, „Lideri ai CSR pe piața din România”, reprezintă partea aplicativă a acestei lucrări de disertație și este rezervat identificării trendurilor din domeniul CSR, a proiectelor de notorietate, precum și analizei comparative a modului în care cele două companii alese (OMV-Petrom și KMG-Rompetrol) practică CSR în țara noastră.

2

CAPITOLUL I - Leadership-ul: concept dinamic și multidimensional

Definiții ale leadership-ului au fost o sursă de controverse atunci când studiile de leadership realizate au fost recunoscute ca un domeniu legitim de cercetare. Studii din ultimii ani ai secolului XX au definit leadership-ul ca fiind cumularea activităților practicate de către un lider. Pe la mijlocul secolului, oamenii de știință au văzut leadership ca fiind „o influență a procesului de orientare în atingerea de scopuri comune” (Rost, 1991, p.53).

James MacGregor Burns a introdus ideea de scopuri comune ca standardul de bază pentru leadership și a impus o cerință morală în cadrul leadership-ului de transformare unde "una sau mai multe persoane se influențează unii pe alții într-un mod în care liderii și adepții lor ajung la standarde mai ridicate de motivare și moralitate" (Burns, 1978, p.20).

Leadership-ul este „procesul de mobilizare reciprocă, de către persoane cu anumite motive și valori, diverse resurse economice, politice într-un context de concurență și conflict, cu scopul de a realiza obiectivele în mod independent sau la comun atât de către lideri cât și de către adepți” (1978, p.425).

La sfârșitul secolului XX, John Gardner a definit leadership-ul ca fiind "procesul de convingere sau de a da exemplu prin care un individ (sau o echipă de leadership) induce un grup să urmărească obiectivele urmărite de lider sau împărtășite de către acesta adepților lui” (Gardner, 1990, p.1). Joseph Rost (1991) a format o definiție postindustrială a leadership-ului bazat pe valorile în curs de dezvoltare ale secolului XXI. El a susținut ideea construirii unei definiții a leadership-ului, cu scopul de a distinge leadership-ul de management și alte modalități de control a oamenilor într-un cadru social. În lucrările mai târziu publicate, el a modificat definiția și a denumit-o „leadership de colaborare” (în locul celui post-industrial). "Leadership-ul este o influență a relației dintre lideri și colaboratori care au intenții de schimbare ce reflectă scopurile lor comune" (Rost, 1991, p.102). Această definiție are patru elemente esențiale, toate etichetând o serie de activități de leadership. Acestea sunt: relația de influență, implicarea liderilor și colaboratorilor, intenția schimbării semnificative și scopuri comune. Richard Barker (2002) a scris 139 de pagini în cartea „The Nature of Leadership”, el definind leadership-ul ca fiind "un proces de schimbare și transformare unde etica indivizilor este integrată în moravurile unei comunități ca un mijloc de evoluție a dezvoltării sociale" (Barker, 2002, p.106).

Acest sondaj al definițiilor de leadership poate da o senzație falsă că majoritaterea cercetătorilor de leadership se îndepărtează de paradigma tradițională a leadership-ului. Acest lucru nu este adevărat. Majoritatea autorilor leadership-ului, atât academici cât și practicanți, s-au axat pe paradigma leadership-ului industrial, în care Rost a realizat definiția "bărbați sau femei, cu unele trăsături preferențiale care influențează adepții să facă ceea ce doresc liderii pentru a realiza obiectivele organizaționale” (Rost, 1991, p. 95). Pe scurt, leadership-ul este un management bun.