Leadership-ul și responsabilitatea socială

Nevoia unui leader se face din ce in ce mai remarcata in structura sociala actuala.

De aceea incercam sa ne indentificam cu definitii pe care noi insine le construim in jurul conceptului de leadership si responsabilitate sociala.

1. Ce inseamna responsabilitate sociala

Responsabilitate socială înseamnă a merge dincolo de îndeplinirea în totalitate a cerinţelor prevederilor legale, prin investirea suplimentară în capitalul uman, în mediul înconjurător şi în relaţiile cu factorii implicaţi. Este un instrument voluntar deci cu atât mai preţios pentru compania care îl foloseşte. Întreprinderile trebuie să adopte iniţiative sociale responsabile care să servească interesului lor de dezvoltare pe termen lung. Responsabilitatea socială a întreprinderilor integrează dimensiunea socială (persoane), dimensiunea mediului înconjurător (planeta) şi dimensiunea economică (profitul) în toate activităţile întreprinderii.

RESPOSABILITATE SOCIALA inseamna implicare in domenii precum :

EDUCATIE

CULTURA

MEDIU

SOCIAL

DREPTURILE OMULUI

SPORT

1.1. Pro si Contra CSR

In general, argumentatiile/declarariile „pro” sunt facute de organizatii non profit, organizatii internationale, media, reprezentanti ai companiilor din diverse domenii. Elementul comun cel mai important pe care il prezinta acestia este : formatia “organizationala” – este vorba de un grup si nu de un individ ( chiar si atunci cand vorbeste un individ, el reprezinta un grup/organizatie, din care face parte / pe care o conduce si/sau detine in proprietate) si faptul ca ei practica intr-un fel sau altul activitati legate de CSR.

Argumentele „contra” sunt, in general, exprimate de indivizi ( reprezentand cel mult o instituie educationala- universitate, in cele mai multe cazuri) : economisti, avocati, profesori. Elementul comun care trebuie remarcat in cazul acesta este individualitatea – este vorba de pareri indiviudale, si perceptii individuale si faptul ca ei nu sunt implicati direct in activitati de CSR (nici de partea non-profit si nici de partea unei companii private).

Literatura din domeniul CSR numara si o serie de articole care prezinta anumite laturi ale CSR, modalitati de utilizare, beneficii si oportunitati sau prezinta rezultatele unor cercetari. Aceste articole nu au o pozitie explicita de genul pro-contra, insa prezinta un ton general favorabil practicilor de CSR, sublinind importanta crescanda a subiectului reflectata de cercetari de marketing precum si oportunitatile de a intra pe piete noi pe care o activitate de CSR le poate genera. Autorii acestor lucrari provin atat din mediul corporativ sau ONG cat si randul profesorilor universitari sau al specialistilor de Marketing, Economie, Drept.

Un fapt de remarcat este acela ca toate demonstratiile care se pozitioneaza strict « contra » au drept sursa un individ si niciodata o organizatie.

Tipologia argumentatiilor

Un alt fapt care trebuie remarcat este legat de tipul argumentatiilor folosite in pledoariile pro si contra CSR. La inceputul fenomenului de CSR, argumentatiile pro se bazau pe declaratiile acelora care il promovau si/sau practicau si veneau cel mai adesea din partea ONG-urilor si a proprietarilor de companii, si mai putin din partea directorilor, a investitorilor sau a specialistilor de economie sau management si aveau un continut emotional mai accentuat decat latura rationala. Aspectul filantropic era mai pronuntat subliniat.

Conceptul de CSR a fost creat de partea non-profit, pe baza unor argumente emotionale si care, asa cum am aratat deja, mai tarziu au incorporat si alte tipuri de elemente. Modul in care acest concept a fost prezentat si interpretat de toti cei care au scris despre el, din diverse motive si cu diverse scopuri (conceptualizare, contrare, sustinere, popularizare, scopuri didactice), a fost cel care a condus la fenomenul de CSR la care asistam in prezent.