Organele administrației publice din UTA Găgăuzia

INTRODUCERE

Actualitatea temei

Se știe faptul că Găgăuzia reprezintă o structură teritorial-administrativă în componenţa RepubliciiMoldova cu statut juridic special, care prevede dreptul poporului găgăuz la autodeterminare, care îşi desfăşoară activitatea în corespundere cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova, în corespundere cu Legea Republicii Moldova „Desprestatutul juridic special al Găgăuziei (Gazauz-Eri) şi a Regulamentului Găgăuziei. Legea Centru ladministrativ al Găgăuziei este municipiul Comrat. În decembrie 1990 mișcarea separatistă Gagauz Halkı („poporul găgăuz”), cu sprijinul tacit al autorităților centrale din Moscova, proclamă în raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești ale RSS Moldovenești așa-numita Republica Găgăuză. În decembrie 1994 Parlamentul de la Chișinău, dominat de agrarieni a recunoscut autonomia teritorială a găgăuzilor. În anul 1995 hotarele noii regiuni autonome au fost stabilite în urma unui referendum zonal.La 2 februarie 2014, în regiunea autonomă Găgăuză a avut loc un referendum, prin care găgăuzii și-au exprimat opinia în privința politicii externe a regiunii. Participanții la referendum au răspuns într-o majoritate covârșitoare da la întrebările: „Doriți ca Găgăuzia să adere la Uniunea vamală Rusia-Bielorusia-Kazakhstan [și să nu încheie un accord de asociere cu Uniunea Europeană]?” și „Sunteți pentru autodeterminarea Găgăuziei în cazul în care Moldova și-ar pierde independența [și s-ar reuni cu România]?”. Rata de participare variază în funcție de surse, între 53% (Radio Europa Liberă) și 72% (Ziarul Timpul). Plebiscitul nu a fost recunoscut de autoritățile de la Chișinău.

Adevărul e că, în ultimii ani, în regiunea de sud a Republicii Moldova tot mai mult se simte sentimentul de separatism. Găgăuzii, despre existența cărora 200 de ani n-a știut nimeni, inclusiv pe timpul URSS, astăzi creează tot mai multe probleme în interiorul Republicii Moldova.

Bulgarii moldoveni, care nici o dată nu au avut probleme cu puterea centrală de la Chișinău, astăzi pledează și ei pentru o suveranitate și independență aparte. Lupta între clanurile oligarhice (ele și cele politice) pentru privatizarea statului sustrage de la administrarea eficientă a statului. În condițiile, când autoritățile sunt preocupate mai mult de jefuirea statului, forțele negative interne și externe nu dorm și își realizează pas cu pas planurile de distrugere a Moldovei ca stat. În timpul URSS minoritatea găgăuză era ignorată. Datorită poporului din Moldova această minoritate etnică a căpătat formă legală ca entitate teritorială autonomă. Este unica entitate de așa formă în lume și se pare o pot pierde.

Scop și obiective

• Stabilirea temei de cercetat – Organizarea și funcționarea autorităților din UTA Găgăuzia

• asigurarea documentării preliminare pentru a cunoaşte tot ceea ce s-a realizat mai valoros în plan teoretic şi aplicativ, pentru a nu porni pe un „loc gol”, sau a bate pasul pe loc, investigând probleme ce au fost deja cercetate;

• elaborarea ipotezei ştiinţifice şi de lucru specifice temei cercetării din teza de faţă.

• stabilirea concluziilor şi alegerea soluţiei optime, pe baze ştiinţifice şi eficiente.

Structura tezei

Conform obiectivelor propuse teza de an cuprinde: introducere, două capitole, concluzii şi bibliografie. Lucrarea este alcătuită din 31 pagini.

CAPITOLUL I

Organele administrației publice

1.1. Cadrul general privind funcționarea autorităților din UTA Găgăuzia

La 23 decembrie 1994 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea Nr.344-XIII „Despre statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)”, eveniment care a avut drept scop să pună capăt unui conflict politic care apăruse între autorităţile centrale şi elita găgăuză în urma declanşării mişcării de Renaştere Naţională din Republica Moldova. Acordarea unui statut special celor trei raioane populate compact de populaţia găgăuză a fost rezultatul unui compromis politic pentru soluţionarea tendinţelor separatiste din sudul ţării. Statutul special al Găgăuziei oferă acestei unităţi teritoriale autonome competenţe largi de autoguvernare. Astfel, Adunarea Populară este autoritatea reprezentativă a Găgăuziei, învestită cu dreptul de a adopta acte normative, în limitele competenţei sale. De asemenea, locuitorii acestei regiuni aleg pe o perioadă de 4 ani un Guvernator căruia i se subordonează toate autorităţile administraţiei publice ale Găgăuziei. Trebuie de menţionat că mai multe funcţii importante de stat din această unitate teritorială sunt numite la propunerea Adunării Populare, fapt care conferă un rol însemnat instituţiei legislative locale în privinţa politicii de cadre a Găgăuziei. Chiar dacă au trecut mai mult de 18 ani de la data realizării acestui compromis politic între centru şi regiunea găgăuză, periodic, cu diferite ocazii apar semne de conflict între autorităţile de la Chişinău şi cele de la Comrat. În ultimul an, însă, elită politică din Găgăuzia manifestă anumite forme de nemulţumire care aduc aminte de evenimentele de la începutul anilor ’90. De asemenea, putem evidenţia existenţa unui conflict între cele mai importante două instituţii ale autonomiei – Adunarea Populară şi Guvernatorul (Başkanul) Găgăuziei.