Lucrări practice fitopatologie

Lucrarea nr. 1

NOTIUNI GENERALE DESPRE BOLILE PLANTELOR

Orice tulburare care apare în structura si functiile unui organism, sub influenta unui agent patogen sau de alta natura, urmata de modificari biochimice, fiziologice, citologice, histologice, anatomice si morfologice, poarta denumirea de boala. La plantele de cultura, notiunea de boala are un sens practic, economic, determionat de procesul patologic care se concretizeaza în scaderea cantitativa si deprecierea calitativa a productiei.

Trecerea unei plante de la starea normala la cea patologica este greu de stabilit cu precizie, deoarece la început simptomele sunt imperceptibile dar mai târziu acestea se accentueaza inducând schimbari evidente ce caracterizeaza starea de boala. Pentru diagnosticarea cu precizie a unei boli este necesara cunoasterea detaliata a simptomelor, care reprezinta principalul criteriu macroscopic si care îmbraca diferite forme în evolutia bolii în timp.

Totalitatea modificarilor vizibile survenite în procesul de patogeneza, alcatuiesc tabloul simptomatologic al bolii.

Evolutia procesului patologic trebuit privita în contextul interactiunii dintre planta gazde - agentul patogen - factorii externi. În trecut bolile plantelor erau clasificate numai dupa simptomele pe care le provocau, fiind denumite: patari, vestejiri, fainari, rugini, arsuri, putregaiuri etc.

Dupa etiologie (cauza bolii) bolile sunt grupate în boli neinfectioase (fiziologice) si boli infectioase (parazitare).

Bolile neinfectioase se datoresc actiunii nefavorabile a factorilor de mediu (edafici, climatici) sau tehnologiei de cultura necorespunzatoare.

Bolile infectioase sunt provocate de agenti fitopatogeni.

Bolile infectioase se clasifica dupa mai multe criterii si anume:

a) dupa natura agentului ficopatogen:

- viroze - boli produse de virusuri

-micoplasmoze - boli produse de microorganisme de tip Mycoplasma

-bacterioze- boli produse de bacterii

-micoze- boli produse de ciuperci

antofitoze- boli produse de antofite semiparazite si holoparazite;

b) dupa evolutia si durata procesului patologic, exista:

-boli acute(ritm de dezvoltare rapid);

-boli cronice(ritm de dezvoltare lent);

c)dupa caracterul infectiei se deosebesc:

-boli localizate(majoritatea)

-boli generalizate(viroze, micoplasmoze,traheobacterioze,traheomicoze);

d)dupa aria de raspândire, deosebim:

-boli epidemice sau epifitii(se raspândesc cu viteza mare, ocupa suprafete întinse, provoaca adevarate invazii însa apar periodic);

-boli endemice sau endemii, sunt cantonate într-o anumita regiune,se manifesta an de an cu o intensitate variabila).

Determinarea cu exactitate a unui agent patogen presupune pe lânga cunoasterea simptomelor tipice bolii si examinarea microscopica a acestuia.

1.1 Modificari anatomo-morfologice induse de agentii fitopatogeni în procesul de patogeneza

tulburarile fiziologice si citologice ce au loc în plantele bolnave, duc prin acumularea lor treptata la aparitia unor modificari morfologice evidente, modificari care constituie principalele elemente ale descrierii unei boli. Simptomele prin care se manifesta bolile plantelor pot fi grupate astfel:

a) Patarea este cel mai frecvent simptom fiind întâlnit la viroze, micoplasmoze, bacterioze, si mai ales la micoze. Petele care apar, pot fi albicioase, galbene, rosiatice, brune, negre, au forme si marimi diferite, apar în majoritatea cazurilor pe frunze dar se întâlnesc si pe fructe sau ramuri.

Pe frunzele de mar atacate de Mycosphaerela sentina apar pate albe (fig. 1).

Fig. 1 Patarea alba a frunzelor de par produsa de Mycosphaerela sentina

Petele galbene sunt provocate de fenomenul de manare fiind întâlnite la plantele atacate de ciuperci din familia Peronosporaceae care produc mane, de virusuri si micoplasme. Petele pot fi localizate (petele untdelemnii de la frunzele de vita-de-vie atacate de Plasmopara viticola) sau pot fi extinse pe întreaga suprafata a frunzei, ca la majoritatea virozelor. La multe boli virotice, petele