Laboratoare la PEC

Laborator
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Energetică
Conține 7 fișiere: doc
Pagini : 28 în total
Cuvinte : 6135
Mărime: 1.38MB (arhivat)
Publicat de: Tiberiu Drăgan
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ina Dobrea
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Facultatea de Energetică Catedra de ELECTROENERGETICĂ

Extras din laborator

Scopul lucrării: studierea construcţiei, principiului de funcţionare şi domeniul de utilizare a întreruptoarelor cu ulei puţin.

Sciţa polului secţionat.

Fig. 1 Profil longitudinal al unui pol de întreruptor tip VMP-10 (închis).

Răspunsi la întrebări de control:

1. Izolaţia între poli şi pămînt este realizată prin intermediul a şase izolatoare-separatoare din porţelan care sunt fixate pe un cadru suport. Între poli izolaţia este realizată prin intermediul aerului, iar între contacte izolaţia este dublă prin intermediul aerului şi uleiului.

2. În întreruptoarele cu ulei puţin uleiul serveşte numai ca mediu de stingere a arcului electric. Cantitatea necesară de ulei pentru întreruptorul tip VMP-10 este de 4,5÷5,5 kg. Nivelul este verificat prin intermediul unui indicator.

3. Procesul de stingere a arcului electric. În timpul separări contactelor între ele se amorsează arcul electric. Sub acţiunea arcului electric uleiul se evaporă şi se descompune, astfel ca arcul electric va arde într-un mediu gazos. Datorită existenţei camerei elastice se formează un fel de tampon pneumatic care în momentul trecerii contactului mobil de primul canal orizontal, care împinge aceste gaze în canalul unu iar apoi în doi. Astfel arcul este deionizat, fragmentat şi stins. În timpul declanşării curenţilor de intensitate mică în cameră se formează o presiune mică de gaze, intensitatea suflajului transversal este insuficientă şi arcul nu se stinge în timpul deschiderii tuturor orificiilor orizontale. În cazul acesta arcul se întinde în partea de sus a camerei de stingere unde atinge uleiul din alveole şi îl descompune în gaze. Aceste gaze măresc presiunea, asigură cu suflaj longitudinal şi stinge arcul în timpul ieşirii contactului mobil din cameră.

4. Funcţia contactelor de lucru şi de stingere. Pentru curenţi mari se montează la fiecare pol de întreruptor, în paralel un separator numit contact de lucru. Acţionarea acestor contacte se face cu un defazaj faţă de contactele de stingere. La declanşare se deschid mai întîi contactele de lucru fără arc electric, apoi contactele de stingere. La anclaşare se închid mai întîi contactele de stingere şi apoi cele de lucru, care preiau astfel o parte din curentul total.

5. Caracteristicile întreruptorului.

• Tensiunea nominală – tensiunea de linie a sistemului 3f pentru care este destinat întreruptorul .

• Tensiunea maximă de lucru – tensiunea maxima admisibilă la care poate funcţiona întreruptorul (Umax,adm).

• Curentul nominal (Inom) – valoarea maximă a curentului în regim normal de funcţionare parcurgerea căruia nu duce la supraîncălzirea întreruptorului.

• βmin – conţinutul relativ admisibil a componentei aperiodice a curentului de sc. în curentul de lucru.

• Curentul d erupere (Irup)-(In,decl) – valoarea maximă a curentului de sc. Pe care întreruptorul îl poate rupe singur fără deteriorări la tensiunea maximă de lucru.

• Curentul limită dinamic (ild) – valoarea maximă a curentului de sc. Care întreruptorul poate să-l suporte fără deteriorări termice.

• Curentul termic şi timp termic – curentul termic este valoarea maximă a curentului de sc. care întreruptorul îl poate anclanşa fără sudarea contactelor.

• Timpul propriu de declanşare a întreruptorului sete durata de timp din momentul primirii impulsului de declanşare pîn la momentul începerii separării contactelor.

• Timpul de declanşare a întreruptorului – durata de timp d ela primirea impulsului de deconectare pînă la stingerea arcului în toate 3 poluri.

6. Condiţiile de alegere a conductoarelor.

• Tensiunea nominală, kV.

• Curentul nominal, A.

• Curentul de rupere, kA.

• Stabilitatea electrodinamică, kA.

• Stabilitate termică, kAs.

7. Etajele de metaloceramică. Vîrfurile contactului fix şi a celui mobil sunt realizate din metaloceramică pentru ridicarea stabilităţii termice la acţiunea arcului electric.

8. Separatorul. După stingerea arcului electric gazele ies în afară prin deschizăturile separatorului de ulei şi a capacelor de sus.

9. Scurgerea uleiului se efectuiază prin intermediul buşonului de golire.

10. Amortizorul de ulei. Amortizorul de ulei se utilizează pentru a neutraliza eforturile mecanice. Camera elastică serveşte pentru funcţionarea tamponului pneumatic. Aerul comprimat din cameră se distinde şi injectează uleiul în zona arcului electric, contribuind la deionizarea acestuia .

11. Tensiunea nominală şi tensiunea maximală de serviciu. Unom –tensiunea nominală a întreruptorului este tensiunea de linie a sistemului 3f. Pentru care este destinat întreruptorul. Umax – tensiunea maximală de lucru este tensiunea maximă admisibilă la care poate funcţiona întreruptorul.

12. Curent nominal al întreruptorului. Curent nominal al întreruptorului este valoarea a curentului în regim normal de funcţionare parcurgerea căruia nu duce la supraîncălzirea întreruptorului.

13. .

14. Curentul de lucru al întreruptorului cu RAR. Acest curent s e determină ca valoarea maximă a curentului de sc. Care întreruptorul îl poate rupe singur fără deteriorări la tensiunea maximă de lucru pentru condiţiile standardizate de restabilire a tensiunii dintre contacte pentru un ciclu de repetări determinat. Ciclul de operaţii pentru întreruptorul cu RAR este:

D-180s-CD-180s-CDi-fără RAR

D-tfc-CD-180s-CDi

15.Tensiunea tranzitorie de restabilire. Tensiunea tranzitorie de restabilire între contactele întreruptorului se defineşte ca tensiunea sursei de alimentare aplicată la contactele întreruptorului după stingerea definitivă a arcului electric pe durata tranzitării.

16.Tensiunea de ţinere între contacte. Această tensiune este între contactele de lucru şi dispare odată cu deconectarea întreruptorului.

17.Timp propriu de deschidere. tf.c – pauză fără curent – timpul din momentul stingerii arcului electric în toate cele 3 poluri pînă la apariţia curentului în cel puţin unul din ele (0,2÷1,2s). tpdî – timp propriu de deschidere a întreruptorului se defineşte ca durata de timp din momentul primirii impulsului la deconectare pînă la momentul începerii separării contactelor. tdî – timpul de deschidere a întreruptorului – durata de timp de la momentul primirii impulsului la conectare pînă la stingerea arcului electric în toate trei poluri. tînch – timpul de închidere -durata de timp din momentul primirii impulsului la conectare pîn la apariţia curentului în reţea.

Preview document

Laboratoare la PEC - Pagina 1
Laboratoare la PEC - Pagina 2
Laboratoare la PEC - Pagina 3
Laboratoare la PEC - Pagina 4
Laboratoare la PEC - Pagina 5
Laboratoare la PEC - Pagina 6
Laboratoare la PEC - Pagina 7
Laboratoare la PEC - Pagina 8
Laboratoare la PEC - Pagina 9
Laboratoare la PEC - Pagina 10
Laboratoare la PEC - Pagina 11
Laboratoare la PEC - Pagina 12
Laboratoare la PEC - Pagina 13
Laboratoare la PEC - Pagina 14
Laboratoare la PEC - Pagina 15
Laboratoare la PEC - Pagina 16
Laboratoare la PEC - Pagina 17
Laboratoare la PEC - Pagina 18
Laboratoare la PEC - Pagina 19
Laboratoare la PEC - Pagina 20
Laboratoare la PEC - Pagina 21
Laboratoare la PEC - Pagina 22
Laboratoare la PEC - Pagina 23
Laboratoare la PEC - Pagina 24
Laboratoare la PEC - Pagina 25
Laboratoare la PEC - Pagina 26
Laboratoare la PEC - Pagina 27
Laboratoare la PEC - Pagina 28

Conținut arhivă zip

  • PEC_1.DOC
  • PEC_lab2.doc
  • PEC_lab4.doc
  • PEC_lab5.doc
  • PEC_lab6.doc
  • PEC_lab7.doc
  • PEC8.DOC

Alții au mai descărcat și

Calculul și Proiectarea Transformatorului de Putere

Întroducere Transformatorul este un dispozitiv electromagnetic cu două sau mai multe înfăşurări cuplate magnetic,destinat transformării tensiunii...

Elaborarea și Calculul Transformatorului de Putere

INTRODUCERE Întrprinderea ÎCS. RED Union Fenosa SA are scop de funizare şi alimentare cu energie electrică a tuturor consumatorilor din partea de...

Studiu Privind Producerea Energiei Electrice cu Ajutorul Turbinelor Eoliene

Capitolul I. Energia eoliana 1.1. Consideraţii generale Întreaga civilizaţie actuală se bazează pe producerea ,transmiterea şi conversia energiei...

Proiect la PEC - stație electrică

1. ELABORAREA SCHEMEI PRINCIPALE DE CONEXIUNE A STAŢIEI ELECTRICE Întocmirea schemei de conexiune a staţiei electrice se efectuează ţinînd cont...

Proiect PEC

ÎNTRODUCERE Energia electrică produsă de centralele electrice suferă mai multe transformări ale tensiunii pentru a putea fi transportată cu...

Sisteme Electromecanice Complexe

Cap 1 CARATERISTICILE MECANICE ALE MOTORULUI DE CURENT CONTINUU DERIVATIE 1.1. Cuplul electromagnetic dezvoltata de masina de c.c. Forta...

Linii Electrice Aeriene

Linia aeriana de energie electrica este o instalatie montata in aer liber, compusa din conductoare, izolatoare, cleme, armaturi, stalpi, fundatii...

Curs PEC II

Ansamblul instalatiilor electroenergetice interconectate, situate pe teritoriul unei tari, prin care se realizeaza producerea, transportul,...

Te-ar putea interesa și

Cercetări privind epurarea apelor uzate urbane și evaluarea riscului de mediu

Introducere Apa este prezentă ca element determinant şi esenţial pentru existenţa umană. Nu se poate concepe o activitate umană, existenţa unei...

Evaluarea impactului ecologic la CET Bacău

1. MEDIUL ŞI EFECTUL DE SERĂ PRINCIPIILE PROTECŢIEI MEDIULUI Reglementarea protecţiei mediului, este un obiectiv de interes public major, pe baza...

Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă laborant din cadrul SC Tondach România SRL Sibiu

INTRODUCERE Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl...

Fabricarea amoniacului în fabrica SC Azomures SA

Capitolul 1 INFORMAŢII GENERALE ASUPRA UNITĂŢII PRODUCTIVE 1.1. Denumire Se evaluează posibilităţile de implementare a unui sistem de...

Ambianța familială, psihosocială și fizică

Capitolul I Ambianţa fizică Elementele ce pot fi luate în consideraţia pentru a evalua ambianţa fizică sunt: ambianţa luminoasă, ambianţa sonora...

Certificarea conformității

Terminologie referitoare la acreditare si certificare Acord european privind evaluarea conformitttii - acord care se încheie între Comunitatea...

Ai nevoie de altceva?