Amnistia și Grațierea

Introducere

Actualitatea temei investigate. Societatea românească a suferit în 1992 transformări politice, sociale şi economice care au avut consecinţe vizibile, chiar dramatice în unele dimensiuni şi realităţi sociale. Transformările la nivel macrosocial au influenţat şi determinat modificări diferite atît la nivelul grupurilor sociale, cît şi la nivelul destinelor individuale.

Democratizarea societăţii, ca proces, se produce lent şi dificil, iar participarea oamenilor la schimbarea socială se dovedeşte a fi o atitudine cu carenţe în componenţa sa comportamentală. Fenomene negative au dezvoltat amplificări, diversităţi în expresia lor cotidiană şi au antrenat disfuncţionalităţi şi diminuări ale autorităţii, atît în spaţiul public-instituţii, organizaţii, cît şi în cel privat - familii, cupluri, relaţii interpersonale.

Societatea civilă, definită şi funcţionînd confuz, ca şi ţesutul social vătămat se construieşte cu dificultăţi. Structurile guvernamentale învaţă să colaboreze cu cele neguvernamentale, parteneriate instituţionale se creează în efortul de a se consolida atât individual cît şi ca un întreg sistem bine structurat (complex) şi raţionalizat.

Tema abordată în prezenta lucrare a fost şi reprezintă şi pînă în prezent o modaliatate inovativă pentru unele categorii de oameni , în sens directiv, şi unul adoptiv şi racordabil societăţii, după utilitatea acestuia, pentru categoria de elită a puterii din stat. Amnistia şi graţierea fac parte din categoria cuzelor care înlătura răspunderea penală sau consecinţele condamnării, alături de reabilitarea judecătorească, împăcare, etc

Orientarea noastră pentru cercetarea acestei instituţii îşi poate găsi explicaţia în complexitatea problemelor pe care le ridică instituţia amnistiei şi graţierii, multitudinea de păreri, controverse care s-au exprimat, soluţiile contradictorii pronunţate în activitatea judiciară, ca şi varietatea perspectivelor din care poate fi examinată această temă.

Problematica teoretică şi de practică judiciară a temei abordate a impus o documentare temeinică, valorificarea exhaustivă a surselor de informare a RM, doctrina, legislaţia şi jurisprudenţa din alte ţări.

Apare o necesitate reală de a sistematiza întregul potenţial teoretic şi practic la tema cercetată, fiindcă această temă după părerea noastră este una dintre cele mai actuale, în condiţiile sporirii luptei pentru dreptate, care şi-a găsit realizarea ei, mai ales că epicentrul atenţiei este însăşi omul, drepturile şi libertăţile sale, demnitatea şi onoarea lui.

Teza de licenţă este structurată în 4 capitole, fiecare capitol cuprinzând mai multe secţiuni şi subsecţiuni în funcţie de complexitatea tematicii supusă dezbaterii din punct de vedere teoretic şi practic.

Scopul şi sarcinile lucrării. Sarcina cercetării acestei teze de licenţă este de a cerceta temeiurile teoretice şi problemele practice la emiterea actelor de amnistie şi graţiere în orice fază a procesului penal.

Merită de menţionat faptul că, într-un stat democratic toate actelor de amnistie şi graţiere corespund necesităţilor şi intereselor societăţii în întregime. Acestea susţin modele sociale utile ale comportării cetăţenilor, precum şi aduc la cunoştinţa tuturor normele şi recomandările juridice.

Din aceste motive studierea instituţiilor date se consideră o sarcină importantă şi actuală, fiindcă drepturile şi libertăţile omului nu determină doar conţinutul şi sensul orânduirii politice anumite, dar şi cheamă să schimbe omul dintr-un observator pasiv într-un participant activ la toate evenimentele şi activităţile care se petrec în lume cu toate că a încălcat legea dar merită într-adevăr să fie liberat de răspundere penală.

În procesul de cercetare s-au examinat următoarele sarcini:

- determinarea noţiunii şi depistarea esenţei felurilor de cauze care înlătură răspunderea penală sau consecinţele condamnării;

- prezentare rolului amnistiei şi graţierii în condiţiile existenţei noilor feluri de cauze de liberare de răspundere penală;

- definirea scopurilor şi sarcinilor instituţiilor abordate în prezenta lucrare;

- definirea şi identificarea principalelor trăsături ale amnistiei şi graţierii, laturile pozitive şi negative ale acestora;

- indicarea temeiurilor de emitere a actelor de liberare de răspundere penală, motivele, care contribuie la aceasta, precum şi tendinţele practicii;

- elaborarea unui complex de propuneri, necesare pentru non-evitarea stringenţei la aplicarea actelor de ,,iertare″ lacunele existente fără spicuităţi în actualul cod de procedură penală a Republicii Moldova.