Dobănda Bancară și Implicațiile Sale

Cap 1 Abordări teoretice privind dobănda bancară

1.1Formele dobănzi în cadrul unei economi

Dobănda este o categorie complexă cu multe inţelesuri.Ea este analizată de regulă, în legătură cu înprumuturile bănesti şi considerată în sens restrăns, după uni autori că reprezint plata pentru o sumă înprumutată , recompense pentru renunţarea la lichiditate pentru o anumită perioadă de timp, partea din plus valoarea încasată de creditor –persoana fizică sau juritică, de la debitor ca plata pentru capitalul de împrumut cedat, preţul pentru care oameni îl plătesc pentru a obţine resursele acum în loc să aştepte pană cănd vor castiga banii cu care să cumpere resursele ;o primă plătită pentru a intra în stapănirea curentă a resurselor.Fiind un concept care oglindeşte numeroase aspecte din activitatea economică, donbănda are atăt în teorie, căt şi în practică, o însemnătate deosebită , o foarte mare capacitate de a releva sintetic starea si tendinţa unei economii.Paul Samuelson spune depre dobăndă că este preţul specific plătit pentru a trea mare categorie de factori de producţie ;capitalul Rezultă că dobănda este,în mod evident ,determinată de conceptul de capital ,fiind legată de elemente de timp si de risc.

Creditul este inseparabil de dobanda Dobanda estr forma de renumerare a creditorului de catre debitor pentru folosirea capitalului de imprumut ,este pretul capitalului de imprumut al valori de intrebuintare a acestuia Dobanda poate fi privita atat ca marime absoluta ,ca suma pe care debitorul trebuie sa o plateasca creditorului ,cat si ca marime relativa ca,rata procentuala Rata dobanzi se determina raportand suma anuala a dobanzi achitate (de achitat la capitalul imprumutat ). In doctrima marxista, principalul obiectiv a fost „exproprierea”si lichidarea capitalismului iar dobanda apare ca forma de redistribuire a plusvalorilor ,forma particulara de participare a bancherilor la insusirea fara plata a plusprodusului Se sugeraza in aceasta doctrima ideia de ilegitimitate a dobanzi „caracterul de abuz” Limita superioara a dobanzi apare ca fiind data de rata mijlocie a profitului O dobanda care ar absorbi intregul profit ,ar elimina motivatia contractari creditului Nivelul minimal al ratei dobanzi poate cobori in functie de imprejurari foarte mult ,fara a compromite acoperirea cheltuielilor rationale pe care administrarea ,creditului le presupune inevitabil ,plus un profit ca factor stimulativ Doctrina a explicat tendinta de lunga durata de scadere a ratei dobanzi ,prin reducerea ratei medie a profitului in conditiile absentei inflatiei Ea a relevat concludent rolul raportului concret dintre cererea si oferta de credit ,pentru situarea la un nivel dat al ratei dobanzi intre cele doua limite externe ce sunt prea indepartate pentru a servi la stabilirea nivelului corect al dobanzi

După alte opinii, rata dobanzi este pretul care echilibreaza cererea si oferta de moneda si apare ca o recompensa pentru renuntarea la lichiditate pentru o anumita perioada de timp La aceasta abordare dobanda poate opera ,si ca o prima contra riscului de insolvabilitate a debitorului sau de depreciere inflationista a monedei nationala In doctrina Keyneista rata dobanzi poate si un instrument de influientare a valori de investiti si de combatere a recesiuni si a somajului Aceasta ideie este contestata de orientarea monetarista ,care o considera ineficace pe termen lung si mijlociu In ultimi ani in unele tari ,dobanda a inregistrat cresteri considerabile avand unele cauze ,ce influienteaza cresterea ;

• accerelarea neincrederi in debitori

• trecere de la dobanzi real negative (dobanda nominala sub rata inflatiei)la dobanzi pozitive

• proliferarea inflatiei

• dezechilibru balantei de plati

Formele dobanzii în sens larg sunt

- Dobănd pe piaţa monetară carea se aplică înprumuturilor pe termen scurt, înprumuturi contractate pe termen scurt care sunt între bănci, respectiv bănci comerciale şi cea de Emisiune

- Dobănda bancară de bază,e dobănda practicată pentru certificatele de depozit sau bonuri de trezorerie

- Dobănda aplicată întrepinderilor de către bănci şi de alte instituţi financiare şi care constă din dobănda bancarăde bază la care se adaugă un agio stabilit în functie de tipul creditului si de situaţia economică a debitorului

- Dobănda percepută la operaţiuni de scontare a efectelor de comerţ ,dobănda încasată –plătită pentru operaţiuni de reescontare numită taxa de rescont

- Dobănda corelată ca mărime pentru renumerarea diferitelor forme de plasament pe termen scurt şi mediu ,dobănzi pentru depozitele la vedere şi la termen constituite la bănci sau case de de economii.

- Dobănzi pe piaţa obligaţiuniilor, tipice pentru plasmentele pe termen lung

- Dividendul sau orce altă formă de renumerare procentuală pentru acţiuniile deţinute la societăţile pe acţiuni

Îndiferent de forma pe care o ia dobănda mîrimea ei este funcţie de cererea şi oferta de capital şi celălalte condiţiiale pieţi(conzunctură, comportament, climat economico-social Aceasstă mărime a dobănzi se se calculează prin masa şi rata dobănzii Masa este mărimea absolută a dobănzii, iar rata dobănzii este este mărimea ei relativă (d’) şi se calculează ca raport procentual între masa dobănzii(D)şi capitalul utilizat în condiţii normale (C)

d’=D/C*100

In conditiile tranzitiei la economia de piata rolul dobanzi a fost in mare masura reconsiderat si aceasta ,a fost pusa in legatura cu evolutia ratei inflatiei Trecerea la costituirea de depozite ,la banci de catre intrepinderi si populatie ,in conditiile de liberalizare a nivelurilor de dobnda si a sumelor minime necesare pentru constituirea de depozoite la termen,a potentat considerabil rolul dobanzi in acumularea de disponibilitati ,constituirea de resurse de finantare si combatere a inflatiei. Antiinflatia prin majorarea dobanzi este eficienta cu aplicare la populatie si la intrepinderi private si cu eficintascajuta in cazul intrrepinderilor de stat ,chiar daca aceasta este liberalizata O forma particulara a dobanzi care opereaza in legatura cu inscrisurile cambiale ,este scontul Scontul este una dintre principalele operatiuni active ale bancilor comerciale Prin mizlocirea scontului intrepinzatorul care a vandut marfuri pe credit si care din lipsa de disponibilitati nu mai poate astepta,scadenta pentru a incasa de la debitor suma ce se cuvine cedata banci comerciala cambia ,acestab platind pe loc suma inscrisa ,mai putin dobanda pentru perioada cuprinsa intre momentul scontari si scadenta

Scontul e o operatiune de creditare de transformare a creditului comercial in credit bancar deoarece banca comerciala avanseaza prezentatorului titlului de credit ,inainte de scadenta suma respectiva diminuata cu o dobanda aferenta

:S=V*T*P/12(360)*100

S-scontul ,

V-valoarea nominala a titlurilor de credit

T-timpul de la scontare pana la scadenta

P-procentul dobanzi sau taxa scontului

Diferenta dintre suma incasata de la banca centrala prin rescontare si suma platita intrepinzatorului in cadrul operatiunilor de scontare,va servi la acoperirea cheltuielilor banci comerciale si totodata ,constituie o sursa de profit.