Contabilitatea Creditelor Bancare Acordate Persoanelor Juridice

CAPITOLUL I

SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC

BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A.

1.1 IMPORTANŢA ŞI ROLUL SISTEMULUI BANCAR

Sistemul bancar stă în centrul oricărei economii de piaţă, deoarece asigură cadrul necesar mobilizării tuturor fondurilor băneşti din economie şi dirijării lor în scopul desfăşurării normale a activităţii social-economice.

Sectorul bancar este o componentă de bază a sistemului economico-financiar. În economia de piaţă, sectorul bancar influenţează evoluţia întregului sistem macroeconomic, acţionând pentru promovarea preformelor şi manifestarea concretă a mecanismului autoreglării economice.

În toate ţările dezvoltate, sistemul bancar are un rol deosebit în susţinerea economiei reale, cu efecte considerabile asupra consumului şi investiţiilor.

Sistemul bancar românesc este cel mai important intermediar financiar. Mediul bancar românesc s-a îmbunătăţit în ultimii ani, dezvoltându-se în acelaşi timp şi un mediu concurenţial.

Activitatea bancară din ţara noastră este reglementată prin trei acte normative:

- Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară în România,

- Legea nr. 3 1/1990 privind înfiinţarea şi funcţionarea societăţilor comerciale,

- Legea nr. 34/1990 privind înfiinţarea şi funcţionarea Băncii Naţionale a României,

Societăţile bancare au ca obiectiv prioritar asigurarea disponibilităţilor băneşti necesare desfăşurării activităţii curente şi de investiţii a agenţilor economiei, astfel încât să se realizeze o cât mai eficientă utilizare a resurselor financiare şi monetare existente în economie la un moment dat.

Băncile româneşti sunt actualmente, în primul rand, bănci de credit. Creditele reprezintă o componentă majoră a portofoliului de active purtătoare de dobândă dintr-o bancă. Ele sunt principala sursă de venit a băncilor din România.

Problema majoră care se ridică pentru societăţile bancare este de a găsi soluţii optime pentru buna desfăşurare a activităţii lor şi pentru asigurarea unei relaţii constructive cu clienţii, pentru a deveni parteneri activi, în special ai agenţilor economici. Prin activitatea de creditare, băncile au capacitatea de a stimula şi de a menţine trează atenţia agenţilor economici spre o serie de probleme majore, cum sunt: resursele, modul de utilizare şi eficienţa utilizării lor, gestiunea întreprinderilor, modul de repartizare a profitului, activitatea de investiţii, etc.

Prin realizarea unei analize ample asupra activităţii desfăşurate de către firme înaintea acordării creditelor, băncile pot împiedica agenţii economici să se angajeze în activităţi nerentabile şi riscante, diminuând riscurile din gestiunea acestora. Băncile sunt direct interesate în realizarerea de către agenţii economici a unei activităţi profitabile, deoarece aceasta contribuie şi la realizarea unei flexibilităţi reale în activitatea băncii, în reducerea riscului bancar.

Învăţând din eşecul înregistrat de băncile care au dat faliment în România deceniului trecut, B.N.R. a adoptat o politică de impunere a unor reglementări mai dure privind acordarea creditelor de către societăţile bancare. De asemenea. băncile şi-au revizuit şi înăsprit reglementările interne. Ca urmare, se poate constata o îmbunătăţire a creditării în sistemul bancar românesc. Această evoluţie poate fi apreciată ca fiind pozitivă, deoarece băncile nu au înregistrat expuneri mari la riscuri, dar şi negativă, deoarece o aslfel de restricţionare în activitatea de creditare nu este benefică unei economii în tranziţie care are mare nevoie de investiţii.

În prezent, sistemul bancar din România este format aproape în exclusivitate din bănci comerciale cu vocaţie de bănci universale chiar dacă, în titulatura lor, unele din aceste bănci îşi limitează activitatea la anumite domenii economice sau la o anumită specializare bancară (de exemplu : Banca Agricolă, Banca Română pentru Dezvoltare, Banc Post). Băncile care operează în prezent în ţara noastră se împart în : bănci care au capital majoritar privat românesc, bănci care au capital majoritar străin şi bănci care au capital majoritar de stat.

1.2 FORŢA BĂNCILOR

Sistemul este extrem de polarizat. La vârf sunt câteva bănci care deţin cote importante de piaţă. Spre exemplu, primele cinci bănci au aproape 60% din piaţă. La polul opus se află 28 de bănci care au numai 17,4% din piaţă. România are prea multe bănci mici, cu forţă financiară redusă. Acestea vor face faţă din ce în ce mai greu concurenţei. Acţionarii români care controlează băncile mici vor fi nevoiţi fie să vândă, fie să încerce să fuzioneze deoarece nu au bani să susţină dezvoltarea. B.C.R este controlată de stat 70%. Banca are o valoare estimată la peste 1 mld.euro. la sfârşitul anului trecut activul bilanţier era de 4,2 mld.euro.