Strategii de Marketing în Vederea Dezvoltării Turismului Intern

CAPITOLUL 1. Consideraţii teoretico-metodologice privind dezvoltarea strategică a turismului intern în viziunea de marketing

1.1. Delimitarea conceptuală a turismului intern

Necesitatea delimitării conceptuale a formei de turism, care constituie obiectul cercetării în cadrul prezentei lucrări, derivă din faptul că marketingul întotdeauna operează cu o piaţă de referinţă concretă, localizată sub aspect geografic, identificabilă sub aspect socio-demografic, descriptibilă sub aspect economic şi monetar, inteligibilă sub aspect cultural, accesibilă sub aspect politic şi juridic şi determinată precis în raport cu un anumit produs. Astfel, pentru ca piaţa să fie complet definită, este necesar ca mai întâi să se definească fără echivoc limitele spaţiale, de utilitate, temporale etc. ale pieţei.

Definirea clară a acestora asigură acurateţea cercetării, comparabilitatea datelor, corectitudinea elaborării strategiilor de marketing şi eficienţa utilizării resurselor în vederea atingerii obiectivelor. În acest context menţionăm că rigiditatea ofertei turistice şi particularitatea cererii de a se forma la locul de reşedinţă şi de a se realiza în cadrul bazinului ofertei turistice imprimă pieţei turistice caracterul de piaţă „opacă”, anevoios de pătruns, de cuantificat şi de influenţat.

Caracteristica turismului ca activitate de producţie şi consum, fixat pe teritoriul ţării de referinţă determină principala particularitate a fluxurilor turistice, şi anume gruparea circulaţiei persoanelor în calitatea lor de consumatori şi nu a circulaţiei serviciilor în calitate de valori, ceea ce caracterizează comerţul.

În esenţă, în funcţie de locul de provenienţa fluxurilor turistice şi destinaţia de călătorie, în cadrul sau în afara ţării de referinţă, circulaţia turistică a unei ţări include trei categorii de fluxuri:

1. consum turistic realizat de rezidenţii unei ţări care îşi vizitează propria ţară;

2. consumul turistic realizat de rezidenţii unei ţări peste hotarele acesteia;

3. consumul turistic realizat de non-rezidenţi în ţară de referinţă.

Interesul ştiinţific şi practic al prezentei lucrării este axat pe studierea activităţilor turistice şi a consumului turistic „realizat de rezidenţii unei ţări care îşi vizitează propria ţară”. Acest flux al circulaţiei turistice sau segment al pieţei turistice globale, spre deosebire de ultimele două categorii, este puţin studiat şi reflectat în literatura de specialitate şi în evidenţele statistice. Deseori, dezinteresul pentru categoria respectivă este determinat de dificultăţile existente în evidenţă şi de lipsa motivaţiei populaţiei.

Expresiile menţionate folosite pentru desemnarea fluxurilor turistice ar putea fi înlocuite cu unii termeni concişi, precum: turism domestic, turism intern, turism emiţător, turism receptor, turism naţional.

În încercarea de a găsi termenul cel mai corect, care, fără ambiguităţi şi laconic, ar exprima acest flux al circulaţiei turistice, am atestat denumiri diferite, cu înţelesuri diferite. Confuziile sunt determinate de traducerile echivoce, de fluxurile de turişti luate în consideraţie şi, respectiv, destinaţiile de călătorie.

În acest context, nu există unanimitate şi corectitudine în ceea ce priveşte sensul atribuit termenilor turism intern, turism domestic şi turism naţional. La diferiţi autori există deosebiri, mai mari sau mai mici, dar şi anumite puncte de convergenţă, care fac ca noţiunile respective să aibă caracter universal.

În vederea delimitării conţinutului diverselor noţiuni atestate în literatura de specialitate, precum şi înlăturării ambiguităţilor terminologice vom prezenta schematic în Figura nr. 1., tipologia circulaţiei turistice în funcţie de fluxurile turistice şi destinaţiile de călătorie.

Figura nr. 1. Relaţia existentă dintre formele de turism în viziunea OMT

Astfel, relaţiile existente între turism intern, turism domestic şi turism naţional prezentate în supra, pot fi sintetizate în următorul mod:

- Turismul intern = Turismul domestic + Turismul receptor.

- Turismul naţional = Turismul domestic + Turismul emitent.

- Turismul internaţional = Turismul receptor + Turismul emitent.