Cuprins
- ARGUMENT.5
- PARTEA I
- CAPITOLUL I – IMPORTANȚA NUTRITIVĂ A ALIMENTELOR.8
- 1.1. Introducere.8
- 1.2. Istoricul alimentelor.9
- 1.3. Rolul alimentelor în organism.10
- CAPITOLUL II – ALIMENTE CONVENȚIONALE.12
- 2.1.Definiții și funcții.12
- 2.2.Clasificare.13
- 2.3.Nutrienții majori din alimentele convenționale.15
- CAPITOLUL III – PRINCIPALELE GRUPE DE ALIMENTE.18
- 3.1.Alimente comune.18
- 3.2.Alimente pentru scopuri dietetice, speciale.21
- 3.3.Alimente medicale.22
- 3.4.Alimente funcționale.23
- 3.5.Suplimente alimentare.25
- CAPITOLUL IV – ALIMENTE FUNCȚIONALE.26
- 4.1.Generalități și definiții.26
- 4.2.Alimente funcționale de origine vegetală.29
- 4.3.Alimente funcționale de origine animală.34
- CAPITOLUL V–ASPECTE GENERALE PRIVIND CARACTERIZAREA IAURTULUI ȘI A POLENULUI.38
- 5.1.Tehnologia iaurtului.38
- 5.2.Caracterizarea polenului.52
- CAPITOLUL VI – IMPLEMENTAREA CONCEPTULUI DE PRODUS NOU: ALIMENT FUNCȚIONAL PE BAZĂ DE IAURT ȘI POLEN.62
- 6.1.Generalități.62
- 6.2.Studiu de marketing.64
- 6.3.Obținerea alimentului funcțional“IAURT CU POLEN”.68
- 6.4.Mixul produsului.75
- PARTEA II
- CAPITOLUL I – ORIENTĂRI ACTUALE ÎN PROBLEMATICA CURRICULUMULUI.82
- 1.1.Teorii privind proiectarea și dezvoltarea curriculumului școlar.82
- 1.2.Caracteristicile proiectării curriculare.83
- 1.3.Etapele proiectării curriculumului.83
- CAPITOLUL II – MODULUL “ALIMENTE FUNCȚIONALE” propunere de Curriculum la decizie locală ( CDL ).86
- 2.1.Curriculum la decizie locală.86
- 2.2.CDL-model de proiectare a programei.87
- 2.3.Propunere de curriculum la decizie locală.92
- CAPITOLUL III – METODE DE PREDARE-ÎNVAȚARE pentru opționalul “Alimente funcționale”.99
- 3.1.Funcțiile metodelor de învătământ.99
- 3.2.Clasificarea metodelor de predare-învătare.100
- 3.3.Prezentarea generală a principalelor metode de instruire.101
- 3.4.Aplicarea metodelor de învătămant în cadrul modului CDL propus. .116
- CAPITOLUL IV – MIJLOACELE DE INVATAMANT.126
- 4.1.Definirea mijloacelor de învătământ.126
- 4.2.Clasificarea mijloacelor de învătământ.127
- 4.3.Descrierea principalelor mijloace de învătământ utilizate in cadrul CDL.130
- 4.4.Valențele psihologice ale mijloacelor de învătământ.131
- CAPITOLUL V – STRATEGIA DIDACTICA.132
- 5.1.Conceptul de strategie didactică.132
- 5.2.Criterii de elaborare a strategiei didactice.132
- 5.3.Tipuri de strategii de instruire.134
- CAPITOLUL VI – STRATEGII, METODE ȘI INSTRUMENTE DE EVALUARE în cadrul disciplinelor de specialitate.136
- 6.1.Conceptul de evaluare.136
- 6.2.Funcțiile evaluării școlare.136
- 6.3.Forme de evaluare a rezultatelor și progreselor școlare.137
- 6.4.Descrierea metodelor de evaluare.138
- 6.5.Metodologia elaborării probelor de evaluare.140
- 6.6.Perfecţionarea sistemului de evaluare şi examinare în perspectiva reformei învăţământului românesc.141
- 6.7. Propuneri de metode şi instrumente de evaluare în cadrul activităţii didactice pentru predarea modulului propus.141
- CAPITOLUL VII - PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE în cadrul opționalului „Alimente funcționale”.146
- 7.1.Proiectarea activităţii didactice pentru clasa a X-a în contextul noului curriculum.146
- 7.2. Niveluri ale proiectării pedagogice.147
- 7.3. Planificarea calendaristică şi proiectarea unităţilor de învăţare.149
- 7.4. Lecţia – formă de bază a procesului de învăţământ.159
- 7.5. Modalităţi de evaluare a procesului educativ in cadrul optionalului.185
- CONCLUZII.195
- BIBLOGRAFIE.198
Extras din licență
ARGUMENT
Industria alimentară este una dintre principalele ramuri ale economiei naționale, având ca obiect fabricarea de produse alimentare destinate consumului uman.
Producerea de alimente este un domeniu în continuă evoluție și pentru că răspunde unor nevoi esențiale ale omului, asigurând întreaga lui dezvoltare armonioasă, ocupa un loc deosebit de important în viața unei comunități.
Industria alimentară se caracterizează printr-o mare complexitate, având un mare număr de subramuri, determinate de multitudinea materiilor prime, varietatea proceselor de prelucrare și diversitatea produselor finite.
Prelucrarea în scop alimentar a unor surse primare din natură a evoluat continuu pe scara mutațiilor suferite de om de-a lungul transformarii într-o ființă care-și dirijează conștient acțiunile în general, dar și pe cele în legătură cu alimentația. Se remarcă astfel faptul că în industria alimentară contemporană se regăsesc comasate și perfecționate toate stadiile parcurse de om pentru a-și asigura mijloacele de hrană, acumularea treptată a fost menținută, adaptată și amplificată.
Dezvoltarea industriei alimentare are în vedere satisfacerea cu produse de calitate a întregii populații, conform preferinței consumatorilor, în concordanță cu cerințele determinate pe baza necesarului fiziologic. Ea trebuie să asigure populației produse având conținut nutritiv ridicat, în sortimente diversificate, produse dietetice și pentru copii și în plus semipreparate care să ușureze munca în gospodarie.
Mai mult decât un rol nutrițional, alimentele ne ajută să ne menținem sănătatea și chiar să prevenim apariția bolilor. Rolul nutriției in societatea noastră este din ce in ce mai mare, mai ales având in vedere dificultatea alegerii unui mod de hrănire adecvat si apariției E-urilor, multe dintre ele foarte nocive.
Pentru alimentul funcțional nu există o definiție universală, deoarece o mare varietate de produse alimentare sunt sau pot fi catalogate astfel pe viitor. Aceste alimente conțin o multitudine de componente recunoscute pentru capacitatea acestora de a influența o mare diversitate a funcțiilor implicate in menținerea stării de sănătate și in reducerea riscului de apariție a bolilor.
Alimentul funcțional este un concept care, dacă va fi centrat pe ideea de modulare a funcțiilor organismului, poate să devină universal, fără a fi influențat de obiceiurile alimentare locale sau de tradițiile culturale.
În cuprinsul lucrării sunt prezentate diferite aspecte ale corelației dintre alimente și sănătate: echilibre alimentare, componete bioactive ale alimentelor, tendințe privind produsele alimentare cu beneficii pentru sănătate, produse și componente lactate funcționale, proteine și grăsimi funcționale din pește, precum și o clasificare a grupelor alimentare.
La partea cu conținut științific, se promovează introducerea conceptului de aliment nou din grupa celor funcționale, sub forma unui proiect realizat in cadrul curricumului de dezvoltare locală din învatământul liceal. In partea a doua a lucrării, cu specific metodic, este implementat acest modul, în cadrul procesului instructiv-educativ.
„Alimentele voastre să vă fie medicamente și medicamentele voastre să vă fie alimente” (Hipocrate)
CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC AL LUCRĂRII
ASPECTE PRIVIND OBȚINEREA UNUI ALIMENT FUNCȚIONAL NOU PE BAZĂ DE IAURT ȘI POLEN
CAPITOLUL I
IMPORTANȚA NUTRITIVĂ A ALIMENTELOR
1.1 Introducere
Motto: Medicul grec Hipocrat afirmă, in secolul al IV-lea i.Hr., că „alimentele trebuie să vă fie si medicamente, iar medicamentele să vina din alimentele voastre”.
Alimentele reprezintă factori importanți ai mediului exterior, prin care se influențează favorabil atât dezvoltarea fizică și cerebrală a omului, cât și sănătatea și capacitatea lui de muncă, de aceea trebuie să conțină substanțe nutritive necesare: proteine, glicide, lipide, vitamine, substanțe minerale, apă, fibre alimentare și în plus să aibă calități senzoriale și să fie salubre. Trebuie deci, să fie corespunzător prelucrate și să aibe o prezentare atrăgătoare. (60)
Alimentația corectă acoperă în întregime pierderile și satisface necesitățile de creștere ale organismului tânăr astfel omul primește materialul necesar pentru elaborarea substanțelor proprii (rol trofic) și energia necesară sintezelor, proceselor biologice și activității fizice pe care o desfășoară.
În zilele noastre se impune o educație a omului pentru o alimentație rațională (echilibrată, științifică) cara să satisfacă în mod optim necesarul cantitativ și calitativ al organismului în funcție de particularitățile sale fiziologice și de condițiile de mediu.
Alimentația rațională realizează un echilibru perfect și continuu între ceea ce organismul consumă și ceea ce el primește din natură sub formă de alimente. Industria alimentară vine în întâmpinarea necesităților umane de alimentație rațională dar și în ceea ce privește alimentația dietetică care este alimentația adaptată la starea de sănătate ce caracterizează indivizii la un moment dat, răspunzând acestor cerințe.
Experiența istorică a învațat pe om că alimentele primare, așa cum sunt ele oferite de natură, câstigă în sățietate, sunt mai ușor consumabile și digerabile, își sporesc calitățile organoleptice ce determină apetitul, dacă sunt prelucrate după anumite tehnologii. (63)
Industria alimentară trebuie considerată drept ramura energetică și de materiale de construcții pentru om, deci pentru aceea este cea mai importantă resursă a societății, rațiunea de dezvoltare a acesteia. Eficiența și utilitatea industriei alimentare este constituită de randamentul obținut pe planul valorilor de întrebuințare ale alimentelor. Se poate caracteriza astfel influența tehnologiei și importanța produsului după gradul de înnobilare, după randamentul pe care această industrie îl determină. (62)
Agregarea alimentelor primare sub formă de alimente complexe are ca rădăcini fenomenul de self alimentație, respectiv, de asortare, ponderare și reglare instinctuală a componentelor hranei pentru a obține o stare de homeostazie (echilibru alimentar) corespunzătoare.
Evoluția funcției alimentare, a facut ca omul să-și micșoreze eficacitatea capacității de comanda și autoreglare. Organismul uman nu mai reușește “ să se descurce” în mulțimea de noi produse alimentare, cu caracteristici atât de diferite față de cele de odinioară. Se cere astfel să se intervină explicitând fenomenul nutrițional și orientând producția alimentară în raport cu cerințele omului active și sănătos pe care-l revendică contemporaneitatea. (64)
Preview document
Conținut arhivă zip
- Aspecte Privind Obtinerea unui Aliment Functional nou pe Baza de Iaurt si Polen.docx