Teoria Probabilităților

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Matematică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 70 în total
Cuvinte : 13559
Mărime: 535.42KB (arhivat)
Publicat de: Paulina Florescu
Puncte necesare: 9

Extras din licență

CAPITOLUL 1: NOŢIUNI GENERALE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

În condiţiile lărgirii considerabile a cadrului de aplicare a metodelor matematice moderne în toate domeniile de studiu şi cercetare ştiinţifică ca şi în rezolvarea unor probleme practice, o atenţie deosebită se acordă teoriei probabilităţilor şi aplicaţiilor acesteia.

Teoria probabilităţilor este o disciplină matematică asemenea geometriei, algebrei, mecanicii sau statisticii matematice care s-a închegat într-o disciplină riguros construită cu metode specifice de cercetare, capabilă să satisfacă cerinţele ştiinţelor naturii şi ale tehnicii moderne, a căror dezvoltare, cunoaşte astăzi un avânt fără precedent.

În diferitele domenii ale activităţii practice (tehnică, industrie, armată etc.) ne întâlnim din ce în ce mai mult cu fenomene de masă. Studiul acestor fenomene, al legilor ce le guvernează, ne va permite să elaborăm procedee şi metode raţionale de prelucrare şi de analiză a datelor reale sau empirice, oferite de observarea fenomenelor de masă, pentru a releva legile probabilistice care se manifestă în aceste fenomene.

Legea este expresia acelor caracteristici care există în diferite fenomene. Ea nu acţionează asupra unui fenomen luat separat, ci asupra unui număr mare de fenomene de aceeaşi clasă, conţinând ceea ce este stabil, esenţial şi repetabil pentru fiecare din ele.

În acest sens, dacă examinăm o anumită clasă de fenomene şi dezvăluim pentru ele legea care le guvernează, atunci această lege nu se referă la orice relaţie sau legătură ci numai la cele esenţiale, comune tuturor fenomenelor din clasa respectivă. Aceşti factori care nu decurg din natura internă a procesului dat şi care pot să apară sau lipsească fără să împiedice procesul ca atare se numesc factori întâmplători.

Fenomenul împrăştierii traiectoriilor se datorează faptului că loviturile aceleiaşi serii nu sunt trase în condiţii absolut identice. De la o lovitură la alta condiţiile balistice şi meteorologice prezintă mici variaţii care au un caracter accidental (întâmplător). Cauzele împrăştierii sunt deci întâmplătoare (aleatoare), iar fenomenul împrăştierii traiectoriilor este, de asemenea aleator.

Cauzele (sursele) împrăştierii sunt reprezentate pe de o parte de surse care dau naştere neuniformităţii condiţiilor iniţiale de mişcare, iar pe de altă parte de surse care se manifestă pe timpul mişcării proiectilului pe traiectorie.

În categoria surselor de împrăştiere care produc neuniformitatea vitezei iniţiale intră următoarele:

- mici variaţii ale greutăţii încărcăturii de azvârlire în limitele toleranţelor de fabricaţie;

- neuniformitatea dimensiunilor, formei şi proprietăţilor fizico – chimice ale pulberii încărcăturilor de azvârlire, ceea ce conduce la variaţii ale impulsului şi forţei pulberii;

- neuniformitatea temperaturii încărcăturii de pulbere de la o lovitură la alta (la calculul corecţiilor se consideră o anumită temperatură medie a încărcăturii, dar faţă de aceasta există întotdeauna mici variaţii);

- neuniformitatea valorilor volumului camerei de încărcare, W0, ca urmare a faptului că dimensiunile părţii de dinapoi a proiectilului variază de la un proiectil la altul în limitele toleranţelor de fabricaţie;

- micile abateri ale greutăţii proiectilului, ca urmare a toleranţelor de fabricaţie (proiectile cu greutate aşa-zis normală sau cu un anumit număr de semne au de fapt greutatea încadrată în limite mici);

- neuniformitatea curgerii gazelor în spatele proiectilului, în interiorul ţevii, de la un proiectil la altul.

Datorită cauzelor de mai sus, vitezele iniţiale în cadrul unei serii pot varia cu cca. 1% când V0 este în jur de 200 m/s, cu cca. 0,75% dacă V0 este în jur de 350 m/s şi cu aproximativ (0,5 – 0,7) % în cazul vitezelor iniţiale cuprinse între 400 m/s şi 1000 m/s.

Variaţiile greutăţii, formei şi dimensiunilor proiectilului, neuniformitatea prelucrării suprafeţelor, precum şi cea a vitezei iniţiale conduc la abateri accidentale ale valorii coeficientului balistic c; astfel la tragerea unei serii de proiectile, valoarea coeficientului balistic poate să varieze de la un proiectil la altul cu (1..3)% sau mai mult.

Jocurile normale ale mecanismelor de ochire, erorile generate de ochire, precum şi erorile mici, admisibile, pe care le face ochitorul conduc la variaţii ale unghiului de proiecţie, care pot să fie, de regulă între 0,5 miimi şi o miime sau ceva mai mult, precum şi la neuniformitatea direcţiei de tragere în plan orizontal.

Variaţiile condiţiilor iniţiale ale mişcării în jurul centrului de masă de la o lovitură la alta se datorează mai multor cauze cum ar fi neuniformitatea dimensiunilor părţii dinapoi a proiectilului, abaterile poziţiei centrului de masă (excentricităţi rezultate din fabricaţie), mici variaţii ale unghiului de zvâcnire şi ale vitezei unghiulare a ţevii pe timpul zvâcnirii, neuniformitatea deformaţiilor clastice şi a vibraţiilor ţevii etc.

Preview document

Teoria Probabilităților - Pagina 1
Teoria Probabilităților - Pagina 2
Teoria Probabilităților - Pagina 3
Teoria Probabilităților - Pagina 4
Teoria Probabilităților - Pagina 5
Teoria Probabilităților - Pagina 6
Teoria Probabilităților - Pagina 7
Teoria Probabilităților - Pagina 8
Teoria Probabilităților - Pagina 9
Teoria Probabilităților - Pagina 10
Teoria Probabilităților - Pagina 11
Teoria Probabilităților - Pagina 12
Teoria Probabilităților - Pagina 13
Teoria Probabilităților - Pagina 14
Teoria Probabilităților - Pagina 15
Teoria Probabilităților - Pagina 16
Teoria Probabilităților - Pagina 17
Teoria Probabilităților - Pagina 18
Teoria Probabilităților - Pagina 19
Teoria Probabilităților - Pagina 20
Teoria Probabilităților - Pagina 21
Teoria Probabilităților - Pagina 22
Teoria Probabilităților - Pagina 23
Teoria Probabilităților - Pagina 24
Teoria Probabilităților - Pagina 25
Teoria Probabilităților - Pagina 26
Teoria Probabilităților - Pagina 27
Teoria Probabilităților - Pagina 28
Teoria Probabilităților - Pagina 29
Teoria Probabilităților - Pagina 30
Teoria Probabilităților - Pagina 31
Teoria Probabilităților - Pagina 32
Teoria Probabilităților - Pagina 33
Teoria Probabilităților - Pagina 34
Teoria Probabilităților - Pagina 35
Teoria Probabilităților - Pagina 36
Teoria Probabilităților - Pagina 37
Teoria Probabilităților - Pagina 38
Teoria Probabilităților - Pagina 39
Teoria Probabilităților - Pagina 40
Teoria Probabilităților - Pagina 41
Teoria Probabilităților - Pagina 42
Teoria Probabilităților - Pagina 43
Teoria Probabilităților - Pagina 44
Teoria Probabilităților - Pagina 45
Teoria Probabilităților - Pagina 46
Teoria Probabilităților - Pagina 47
Teoria Probabilităților - Pagina 48
Teoria Probabilităților - Pagina 49
Teoria Probabilităților - Pagina 50
Teoria Probabilităților - Pagina 51
Teoria Probabilităților - Pagina 52
Teoria Probabilităților - Pagina 53
Teoria Probabilităților - Pagina 54
Teoria Probabilităților - Pagina 55
Teoria Probabilităților - Pagina 56
Teoria Probabilităților - Pagina 57
Teoria Probabilităților - Pagina 58
Teoria Probabilităților - Pagina 59
Teoria Probabilităților - Pagina 60
Teoria Probabilităților - Pagina 61
Teoria Probabilităților - Pagina 62
Teoria Probabilităților - Pagina 63
Teoria Probabilităților - Pagina 64
Teoria Probabilităților - Pagina 65
Teoria Probabilităților - Pagina 66
Teoria Probabilităților - Pagina 67
Teoria Probabilităților - Pagina 68
Teoria Probabilităților - Pagina 69
Teoria Probabilităților - Pagina 70
Teoria Probabilităților - Pagina 71

Conținut arhivă zip

  • Teoria Probabilitatilor.doc

Alții au mai descărcat și

Funcții Trigonometrice

Capitolul I. Funcţii trigonometrice Sisteme de măsură pentru unghiuri şi arce În trigonometrie se utilizează două unităţi de măsură a...

Rapoarte. proporții

Unitatea de invatamant: Scoala cu clasele I-VIII Borosoaia Data: 5.01.2010 Clasa:a VI-a A Profesor: Disciplina: matematica-algebra Unitatea...

Probabilități

CAPITOLUL 1 NOTIUNI FUNDAMENTALE ALE TEORIEI PROBABILITATILOR 1.1 Experienta. Proba. Eveniment Orice disciplina foloseste pentru obiectul ei...

Plan de lecție clasa a XII a - proprietăți ale legilor de compoziție - comutativitate . asociativitate

Liceul : Grup Scolar Industrial Construtii de Masini Dacia Clasa :a XII-a E Data : 6.10.2008 Propunator : profesor Disciplina:...

Ecuații Diferențiale Ordinare de Ordinul Întâi Integrabile prin Cuadraturi

O ecuaţie diferenţială ordinară de ordinul întâi sub formă normală se prezintă printr-o egalitate de forma: , (1) unde este funcţia necunoscută...

Matematici Speciale

Tema de casă nr.1 1. Funcţii şi formule trigonometrice 2. Formule de derivare 3. Formule de integrare Temă de casă nr.2 1. Să se determine...

M. Stefanovici - Integrale duble

Fie D un domeniu mărginit, de arie măsurabilă finită din planul xOy și o funcție reală de două variabile reale definită și mărginită pe D. Se...

Te-ar putea interesa și

Studiu cu privire la validarea modelelor statistico-matematice de fundamentare a deciziilor în cadrul misiunilor de tragere și indentificarea corecțiilor necesare compatibilizării cu fenomenul real

INTRODUCERE „Fiecare dintre cele două părţi va căuta să prevadă acţiunea celuilalt, trăgând concluzii din caracterul, instituţiile, situaţia şi...

Noțiuni fundamentale ale teoriei probabilităților

1.1 Experienta. Proba. Eveniment Orice disciplina foloseste pentru obiectul ei de studiu o serie de notiuni fundamentale. Se vor defini astfel,...

Teoria probabilităților

1.1. Evenimente Definitie 1.1.1. Realizarea practica a unui ansamblu de conditii bine precizat poarta numele de experienta sau proba. Definitie...

Elemente de Teoria Probabilităților

1. Conceptele: experiment şi eveniment În teoria probabilităţilor un loc central îl ocupă conceptul de eveniment; în acest context prin eveniment...

Elemente de Teoria Probabilităților

1. Experiment. Eveniment - Experiment (probă) - orice realizare a unui complex de condiţii bine precizate. În teoria statistică, după natura...

Elemente de teoria probabilităților

Teoria probabilit Øat¸ilor este un capitol al matematicii aplicate care se ocupØa cu rezolvarea unor probleme de tip aleator la care apare drept...

Breviar teoria probabilităților, cantitatea de informație, canale discrete de comunicație

1. BREVIAR TEORIA PROBABILITATILOR Se considera spatiul experimentului, notat S, ca fiind multimea tuturor rezultatelor (outcomes) posibile ale...

Probabilități și statistică în inginerie

În cursul activităţii sale practice omul se loveşte la fiecare pas de fenomene aleatoare. Exemplul cel mai simplu de fenomene aleatoare este dat de...

Ai nevoie de altceva?