Cuprins
- 1. Capitolul 1. Introducere 4
- 2. Capitolul 2. Aspecte teoretice 7
- 2.1 Cumpărăturile impulsive 7
- 2.1.1 Comportamentul cumpărătorilor în situații de criză 9
- 2.1.2 Sensibilitatea la preț în situații de criză 10
- 2.1.3 Influența calității percepute în situații de criză 10
- 2.2 Factori ce influențează comportamentul consumatorului 11
- 2.3 Relevanța prețului și a calității 13
- 2.3.1 Relevanța prețului 14
- 2.3.2 Relevanța calității 14
- 2.4 Produsele dezinfectante 15
- 2.5 Importanța dezinfectantului împotriva virusului Covid-19 16
- 2.6 Importanța măștilor pe timpul pandemiei COVID-19 17
- 2.7 Cumpărarea și vânzarea produselor de igienă pe timpul pandemiei 18
- 3. Capitolul 3. Scopul, obiectivele și metodologia lucrării 19
- 3.1 Paradigma cercetării 19
- 3.2 Abordarea cercetării 20
- 3.3 Metoda aleasă 20
- 3.4 Designul cercetării 21
- 3.4.1 Obiectivele și ipotezele cercetării 21
- 3.4.2 Strategia de cercetare 22
- 3.5 Colectarea de date 23
- 3.6 Operaționalizarea 23
- 3.6.1 Variabila dependentă 24
- 3.6.2 Variabilele independente 26
- 3.6.3 Variabilele de control 30
- 3.7 Alegerea eșantionului 31
- 4. Capitolul 4. Prezentarea rezultatelor și interpretarea lor 32
- 4.1 Analiza datelor 32
- 4.2 Testul Pearson de Corelație 33
- 4.3 Testul t pentru eșantioane independente 35
- 4.4 Analiza psihologică a rezultatelor 37
- 5. Capitolul 5. Concluzii 40
- Bibliografie: 42
Extras din licență
Rezumat
Cercetarea de față a avut ca scop determinarea consecințelor epidemiei COVID-19 asupra comportamentului de achiziționare a produselor igienice în cadrul populației române.
O criză a lovit lumea sub forma pandemiei COVID-19 la începutul anului 2020. Ca rezultat, din cauza fricii instaurate, oamenii au început să cumpere produse impulsiv. Ca și rezultat, întregi lanțuri de magazine au fost răvășite de cumpărători care au golit toate rafturile de produse pe care ei le credeau ca fiind esențiale. Magazinele, producătorii, comercianții și companiile au trebuit să se adapteze la comportamentul modificat al cumpărătorilor. În cercetările anterioare, s-a constatat că prețul și calitatea sunt doi dintre cei mai influenți factori în procesul deciziei consumatorilor, în special, creșterea sensibilității la preț și a calității percepute. Factorii de mai sus devin principalele preocupări ale consumatorilor în decizia de cumpărare a unui produs. Scopul acestui studiu a fost de a cerceta dincolo de comportamentele cumpărare impulsivă, investigând dacă comportamentul de cumpărare al consumatorului s-a schimbat în timpul pandemiei COVID-19 având în vedere sensibilitatea la preț și calitatea percepută în cadrul unei singure categorii și anume produsele de igienă. A fost utilizată metoda cantitativă, în care consumatorii din România au fost chestionați într-un formular online de pe „GoogleForms”. Au fost analizate 102 răspunsuri de la consumatori din mai multe categorii de vârstă. Prin efectuarea de cercetări empirice și analize ulterioare, am putut confirma majoritatea ipotezelor. Primele trei ipoteze legate de variabila dependentă au fost cele mai importante, ulterior, ipotezele H4, H5, H6, au fost realizate pentru a afla mai multe detalii asupra deciziei de cumpărare în funcție de datele demografice a persoanelor și de diferențele dintre grupurile sociale. Descoperirile din cercetare pun bazele unei fundații pentru cercetările despre viitoarele crize. Studiind această situație de criză unică care nu a mai fost studiată până acum în amănunt pot vedea noi fenomene psihologice ce afectează concomitent consumatorii din întreaga lume într-un mod similar. M-am axat pe o singură țară deoarece fiind una dintre primele cercetări despre acest subiect nu am putut avea acces la informații vitale pentru cercetarea pe o scară mai largă. Concluziile cercetării arată efectul direct al pandemiei asupra schimbării comportamentului consumatorilor români, din perspectiva calității percepute și a sensibilității la preț cauzate de frică.
Capitolul 1. Introducere
Pandemia COVID-19 a început la sfârșitul anului 2019, cu rapoarte despre un nou virus în China. Autoritățile chineze au informat Organizația Mondială a Sănătății despre mai multe cazuri de misterioase boli pulmonare în Wuhan, capitala provinciei Hubei din China centrală. Organizația Mondială a Sănătății a clasificat această nouă boală ca boala coronavirus (COVID-19), împreună cu un virus acut sever, sindromul respirator coronavirus 2 (SARS-CoV-2) (Organizația Mondială a Sănătății, 2020a). Cazurile de COVID-19 din afara Chinei au crescut de 13 ori în interval de două săptămâni, fapt anunțat de Organizația Mondială a Sănătății, pe 11 martie 2020, „Covid-19 poate fi caracterizat ca pandemie” (Organizația Mondială a Sănătății, 2020b). Perioade în care lumea s-a confruntat cu boli provenite de la animale au mai existat în trecut și au fost depășite. Problema principală o constituie condițiile în care trăim. Oamenii tind să călătorească mai mult în ziua de azi iar asta a dus la răspândirea virusului de-a lungul globului. „Bolile însoțesc oamenii care călătoresc și cauzează transmiterea acestora din oraș în oraș rezultând într-o pandemie globală.” (J. Garthwaite, 2020).
Pentru a contracara extinderea Coronavirusului, școlile și universitățile au fost închise în multe țări, evenimentele au fost anulate iar comercianții care nu vindeau produse esențiale au trebuit să închidă rămânând deschise doar supermarketurile. Au fost introduse, destul de repede și drastic, modificări ale legilor în majoritatea țărilor. Guvernele din întreaga lume au luat diferite măsuri de prevenție, cum ar fi regulile de carantinare, limitarea orelor în care poți ieși afară și închiderea frontierelor. Pandemia și consecințele ei au dus la schimbări ale comportamentului consumatorului după cum indică o anchetă Nielsen (Nielsen, 2020a). Ancheta a sugerat un model pe șase niveluri cheie ale comportamentului consumatorilor care arată schimbările timpurii comportamentale, afișând cheltuielile pentru articolele necesare, medicamente și pentru alimente. Fiecare nivel al pragului corelează cu diferite niveluri ale consumului. Primul nivel se numește cumpărarea pro activă, orientată spre sănătate, în care consumatorii sunt mai interesați să cumpere produse care mențin starea generală de bine a sănătății, ducând la nivelul doi, managementul reactiv al sănătății, unde sunt prioritizate produsele care sunt esențiale pentru protejarea împotriva virusului pe timpul izolării, de ex. dezinfectant pentru mâini. La acest nivel, guvernul lansează și campanii de siguranță și informare. Următorul nivel este nivelul numărul trei, care se numește prepararea cămării. În acest moment, comportamentul consumatorilor trece la modul de stocare al alimentelor care merg ținute mult timp la raft. Această etapă începe o dată cu carantinarea. Prepararea pentru viața din carantină fiind al patrulea nivel în modelul Nielsen și include o creștere în achiziționarea produselor online și epuizarea produselor de pe raftul magazinelor. Nivelul cinci, viața restricționată, este momentul în care consumatorii încep să aibă probleme legate de prețul produselor, acestea crescând din cauza cererii mari. În același timp, oamenii aleg să facă mai puține drumuri pentru cumpărături. Ultimul prag conform modelului Nielsen este revenirea către viața normală. În această etapă, oamenii se întorc la noua lor rutină zilnică, dar sunt mai conștienți de riscurile legate de sănătate aduse de mersul în magazine și, prin urmare, comerțul din mediul online va deveni mai popular. Ultimul nivel conform modelului este atins când restricțiile din timpul virusului COVID-19 sunt ridicate în punctele cele mai afectate a unei țări și viața revine la cum a fost înainte (Nielsen, 2020a).
Virusul COVID-19 a dus la crearea unei crize mondiale destabilizând economia. Acest lucru, la rândul său, a dus la inițierea unei frici în rândul populației, oamenii fiind nesiguri de ceea ce se va întâmpla în viitorul apropiat. Din cauza implementării noilor legi de carantinare și de izolare s-a creeat o panică în rândul oamenilor care a dus la cumpărarea impulsivă a unui număr mare de produselor. Rafturile magazinelor au fost golite de produse de igienă și alimente deoarece oamenii au vrut să își facă depozite în cazul în care nu se vor mai putea găsi. Criza mondială continuă până în această zi iar comportamentul cumpărătorilor s-a schimbat. Panica de la începutul pandemiei, indusă de mass-media, s-a domolit în timp. Rafturile magazinelor nu mai sunt răvășite de oameni iar cererea de produse revine la normal.
Bibliografie
- Aaker, D.A. (1991), Managing Brand Equity, The Free Press, New York, NY. Sursă: https://books.google.ro/books?hl=ro&lr=&id=r_TSY5sxnO8C&oi=fnd&pg=PT10&dq=Aaker,+D.A.+(1991),+Managing+Brand+Equity,+The+Free+Press,+New+York,+NY.&ots=Ax-IglA-_7&sig=0GDUvWYEdGWdmtKG77ZCuY-78pE&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false
- Ajzen I. (1985) From Intentions to Actions. SSSP Springer Series. https://doi.org/10.1007/978-3-642-69746-3_2
- Akhtar, N., Nadeem Akhtar, M., Usman, M., Ali, M., Iqbal Siddiqi, U., 2020. COVID-19 restrictions and consumers psychological reactance toward offline shopping. https://doi.org/10.1080/02642069.2020.1790535
- Alexandra Samet Jun 9, 2020. Sursă Business Insider: https://www.businessinsider.com/2020-us-social-media-usage-report
- Alexandru Văleanu și Mădălina Voinea, „Rețele de socializare sau unelte de dezinformare?” 17 August, 2020. Sursă True Story Project: https://truestoryproject.ro/retele-de-socializare-sau-unelte-de-dezinformare/
- Ang, S. H., Leong, S. M., & Kotler, P. (2000). The Asian Apocalypse. 33(1), 97-119. https://doi.org/10.1016/S0024-6301(99)00100-4
- Arnade, Carlos & Calvin, Linda & Kuchler, Fred. (2009). Consumer Response to a Food Safety Shock: The 2006 Food-Borne Illness Outbreak of E. coli O157: H7 Linked to Spinach. Review of Agricultural Economics. 31. 734-750. 10.2307/40588526
- Asadi, S., Wexler, A.S., Cappa, C.D. et al. Aerosol emission during human speech increase with voice loudness. (2019). https://doi.org/10.1038/s41598-019-38808-z
- Badgaiyan, A.J., Verma, A., 2015. Urge to buy impulsively differ from impulsive buying behaviour? 22, 145- 157. https://doi.org/10.1016/j.jretconser.2014.10.002
- Baumgartner, H., & Steenkamp, J. B. E. M. (1996). Exploratory consumer buying behavior: Conceptualization and measurement. International Journal of Research in Marketing, 13(2), 121-137. https://doi.org/10.1016/0167-8116(95)00037-2
- Baumgartner, Hans & Steenkamp, Jan-Benedict. (1996). Exploratory Consumer Buying Behavior: Conceptualization and Measurement. International Journal of Research in Marketing. DOI: 13. 121-137. 10.1016/0167-8116(95)00037-2.
- Bell, E., Bryman, A., & Harley, B. (2018). Business research methods (5. Ed.) New York: Oxford university press.
- Blackwell, R. D., Miniard, P. W., & Engel, J. F. (2006). Consumer behavior (10. ed.).
- Bomgardner, M.M., Mullin, R., Scott, A., 2020. Stepping up to the hand sanitizer shortage. Sursă Chem. Eng. NEWS 98: https://cen.acs.org/business/consumer-products/Stepping-hand-sanitizer-shortage/98/i11
- Brug, J., de Vet, E., de Nooijer, J., & Verplanken, B. (2006). Predicting Fruit Consumption: Cognitions, Intention, and Habits. Journal of Nutrition Education and Behavior, 38(2), 73- 81. https://doi.org/10.1016/j.jneb.2005.11.027
- Carlson, R. (2006). A concrete introduction to real analysis. New Work: CRC Press
- Carrigan, M. D. (2010). Economic Uncertainty And The Role Of Organizational Development. Journal of Business & Economics Research (JBER), 8(4). https://doi.org/10.19030/jber.v8i4.708
- CDC, 2020. How COVID-19 Spreads. Sursă Centers for Disease Control and Prevention (CDC): https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/prevent-getting-sick/how-covid-spreads.html?CDC_AA_refVal=https%3A%2F%2Fwww.cdc.gov%2Fcoronavirus%2F2019-ncov%2Fprepare%2Ftransmission.html
- Chrysochou, P. (2017). Consumer behavior research methods.. Consumer Perception of Product Risks and Benefits. 1(1). 409-428. Doi: 10.1007/978-3-319-50530-5_22.
- Daskalopoulou, Irene. (2006). Consumers' expenditures and perceived price fairness. International Journal of Social Economics. 33. 766-780. DOI: 10.1108/03068290610705670.
- de Man, P., van Straten, B., van den Dobbelsteen, J., van der Eijk, A., Horeman, T., & Koeleman, H. (2020). Sterilization of disposable face masks by means of standardized dry and steam sterilization processes; The Journal of hospital infection, 105(2), 356- 357. https://doi.org/10.1016/j.jhin.2020.04.001
- Dei Pharmaceuticals, 2020. DEI Group launches sanitizer that kills viruses including the COVID-19. Sursă: https://deigroupinternational.com/dei-group-launches-sanitizer-that-kills-viruses-including-the-covid-19-corona-virus/
- Foxall, G. R. (1980). Marketing models of buyer behaviour: A critical view. European Research, 8(5), 195. https://doi.org/10.1177/1470593102002001645
- Ganesan, S. (1994). Determinants of Long-Term Orientation in Buyer-Seller Relationships. Journal of Marketing, 58(2), 1-19. doi:10.2307/1252265
- Garthwaite, J. (2020, April 14). Stanford researchers explain how humanity has ‘engineered a world ripe for pandemics’. Sursă Stanford News: https://news.stanford.edu/2020/03/25/covid-19-world-made-ripe-pandemics/
- Hair Jr, JF, Anderson, RE, Tatham, RL, Black WC (1998) Multivariate Data Analysis Fifth Edition. Prentice-Hall:New Jersey
- Hampson, Daniel P. & McGoldrick, Peter J., 2013. "A typology of adaptive shopping patterns in recession," Journal of Business Research, Elsevier, vol. 66(7), pages 831-838. DOI: 10.1016/j.jbusres.2011.06.008
- Hoyer, W. D., Macinnis, D. J., & Pieters, R. (2008). Consumer behaviour (4 ed.). Cengage Learning: Pittsburgh University.
...
Preview document
Conținut arhivă zip
- Consecintele epidemiei Covid-19 asupra comportamentului de achizitionare a produselor igienice in cadrul populatiei romane.docx