Formele de guvernamânt

INTRODUCERE

Statul, ca fenomen social complex, a fost şi rămîne o problemă rezervată atît studiilor politologice, sociologice, cît şi celor juridice. Datorită faptului că statul în decursul la şase milenii este principala organizaţie politică a societaţii şi include o înbinare a unor elemente de fapt (populaţia şi teritoriul), cu unele elemente de drept (organizarea şi puterea coercitivă), face ca problematica statului să fie un motiv de cercetare continua.

Aparut în Orientul Antic, statul a evoluat şi s-a dezvoltat pîna la forma contemporană. Condiţiile ce au contribuit la evoluţia statului au fost schimbările de ordin economic, politic ce au avut loc în societate.

Din perspective sociologice, statul, este un produs al evoluţiei sociale a civilizaţiilor. Statul a aparut ca rezulutat al diviziunii sociale a muncii.

În prezent, statul se afirmă ca fiind o colectivitate umană bazată pe raporturi de cetaţenie şi totodată cu instituţii de guvernare specializate, purtînd un caracter impersonal şi permanent.

Caracteristic pentru perioada modernă şi contemporană, este faptul că statul nu mai înseamna forma de guvernare, ci vine sa însemne unitatea politica ce stă la baza unui popor, care poate supraveţui venirii şi plecării nu numai a guvernelor ci şi a formelor de guvernare.

Tudor Draganu defineşte statul ca: ,,o instituţie avînd ca support, o grupare de oameni asezată pe un spaţiu delimitat, capabilă de a-şi determina singură propria sa competentă, şi organizată în vederea exercitării unor activitaţi care pot fi grupate în funcţiile: legislativă, executivă şi jurisdicţională”.

Pe plan internaţional fenomenul “stat” este în continuie evoluţie. Deseori asistăm la schimbarea formei de guvernamânt, a regimului politic sau a structurii de stat. Unele state formează uniuni sau alte forme de asociaţii de state.

Cercetarea problematicii statului şi studierea fenomenului stat îşi menţin actualitatea datorită schimbarilor sociale politice sau de altă natură, care determină şi condiţionează la rîndul lor schimbarea atît a fenomenului stat în ansamblul cît şi doar a unei trasături a statului.

Necesitatea studiului continuu al statelor, a crescut enorm, datorită schimbărilor sociale, economice, politice, petrecute în orice stat, cît şi-n Republica Moldova- odată cu trecerea la un model de democraţie reprezentativă cu instituţii şi caracteristici proprii unei republici parlamentare.

Cerinţa unui anumit grad de organizare sociala şi politică are o importanţă deosebită pentru a face deosebire între formaţiunile prestatale, rudimentare, dizordonate şi anarhice, şi statul care presupune o organizare sociala ierarhizată şi ordonată.

Aşadar, reeşind din cele menţionate anterior în lucrarea anuală: ,,Forma statului” mi-am propus să fac un şir de analize aprofundate a definiţiilor şi tipurilor formei de stat, şi anume ceea ce ţine de structura statului, forma de guvernamânt, organizarea statului şi regimuri politice, care ar indica la momentul de faţă toate formele de stat din trecut pînă în prezent, astfel în cît să înţelegem realul sens al acestora.

Datorită multiplelor concepţii şi cercetări ştiinţifice ale profesorilor specializaţi în studierea Teoriei Generale ale Dreptului, ilustrate în sursele bibliografice care mi-au servit drept izvor, am reprezentat ,,Forma Statului” în modul ce-l mai raţional – în stil clar şi concis din punct de vedere al descrierii, manifestat printr-o legătură logică, care practic este farmecul acestei lucrări.