Cuprins
- Caracterizarea morfologică şi tehnologică a ardeiului gras.
- Denumirea ştiinţifică
- Areale de cultură
- 1.1 Caracterizare botanică.
- 1.2 Compoziţia chimică a ardeiului şi valoarea sa nutritivă, energetică şi medicinală.
- 1.3 Caracterizare tehnologică a ardeiului.
- 1.4 Soiuri cultivate.
- 1.5 Destinaţia producţiei şi modalităţi de valorificare a ardeilor.
- 1.6 Bolile si dăunatorii specifici ardeiului post recoltare.
- 2. Tehnologii de valorificare a ardeilor.
- 2.1 Mod de recoltare a ardeilor.
- 2.2 Presortarea, sortarea, calibrarea, perierea, spălarea şi ceruirea
- 2.3 Depozitarea şi păstrarea ardeilor
- 2.4 Ambalarea ardeilor.
- 3. Standardele de comercializare a ardeilor
- 3.1 Cerinţe minime de calitate.
- 3.2 Cerinţe de maturitate.
- 3.3 Categorii de calitate.
- 3.4 Calibrarea.
- 3.5 Toleranţele.
- 3.6 Prezentarea produsului.
- 3.7 Marcajele produselor.
- 4. Particularităţi ale desfacerii produselor in reţeaua comercială din Municipiul Iasi.
- 4.1 Categorii de spaţii comerciale specializate în desfacerea de fructe şi legume.
- 4.2 Perioada de valorificare a produsului.
- 4.3 Modalitatea de prezentare a produsului.
- 4.4 Condiţii de păstrare.
- 4.5 Categoriile de calitate.
- 4.6 Corespondenţa calitate- produs
- 4.7 Standardele de comercializare specifice produsului.
Extras din proiect
Capitolul I
Caracterizarea tehnologică, standarde de comercializare şi condiţii de valorificare la ardei gras
1.Caracterizarea morfologica si tehnologica a ardeiului gras.
Dintre speciile legumicole cultivate la noi în ţară, ardciul ocupă locul principal, având numeroase întrebuinţări şi aducând profituri mari cultivatorilor.
Ardeiul, (Capsicum annuum L.), se cultivă în ţara noastră atât în sere şi solarii cât şi în câmp. Anual se cultivă pe o suprafaţă de aproximativ 21000 ha obţinându--se o producţie de 246000 t. În ceea ce priveşte zonele de cultivare a ardeiului, zone foarte favorabile sunt în Câmpia Română şi Câmpia de Vest, ca zone favorabile sunt Câmpia Transilvaniei, Podişul Transilvaniei, partea de est a Moldovei. Zona puţin favorabilă este reprezentată de cea cu temperaturi scăzute.
Cultura ardeiului în câmp şi în sere este foarte dezvoltată în zone ca: Matca-Tecuci, Adunaţii Copăceni, Vidra, Izbiceni, Seleuşi, Brăila. Zona din apropierea Bucureşti (Popeşti-Leordei) este foarte cunoscută pentru cultura ardeilor în seră, deasemeni foarte renumite pentru cultura ardeiului în câmp sunt judeţele Braila şi Constanţa.
În condiţiile de la noi din ţară ardeiul este o plantă anuală, însă în regiunile de origine se poate comporta ca plantă perenă.
1.1. Caracterizarea botanică a ardeiului
Frucul de ardei (fig.1, 2, 3, 4) este o bacă de forme si dimensiuni foarte diferite,în funcţie de varietate şi soi. Poziţia fructelor pe tufă poate fi erectă sau pendulă. La maturitate tehnică culoarea poate fi verde sau galbenă, cu diferite nuanţe în funcţie de soi. Pericarpul fructelor de ardei are grosimi cuprinse între 1 si 8 mm. La maturitate fizigicfructele devin roşii sau portocalii.
Figura 1.1-Ardei gras Figura 1.2-Ardei gogoşar
Figura 1.3-Ardei iute Figura 1.4-Ardei Kapia
1.2.. Compozitia chimică a ardeiului şi valoarea sa nutritivă şi energetică
Compoziţia chimică a ardeilor depinde de tipul de ardei (gras, gogoşar, iute etc), de gradul de maturitate, condiţiile de cultură, soi etc (tab. 1). Valoarea energetica este de circa 26 kcal/100 g la ardeiul dulce si de peste 116 kcal/100 g la ardeiul iute.
Compoziţia chimică a ardeilor (g/100 g produs)* Tabelul 1
Componente Ardei gras Ardei gogoşar Ardei iute Ardei lung
Apă 92,72 91,39 83,30 90,03
Substanţă uscată 7,27 8,61 16,70 9,97
Zahăr total 3,06 4,97 7,44 4,66
Cenuşă 0,44 0,68 1,40 0,68
Celuloză 1,08 1,00 7,06 1,28
*după Enăchescu, 2002
Alte componente ale fructelor de ardei sunt: proteine 0,9%, grăsimi 0,5%, calciu 12 mg/100 g produs proaspăt, fier 0,9 mg/100 g, magneziu 6-7 mg/100 g, potasiu 170 mg/100 g, fosfor 25 mg/100g, vitaminele B (B1 ,B2 ) 42 mg/100 g, vitamina C 100-300 mg/100g
Ardeiul iute, datorită conţinutului său ridicat in capsicină, are utilitate în industria farmaceutică astfel că tinctura capsinei este folosită la prepararea vatei termogene şi la prepararea unor unguente impotriva bolilor reumatice.(Bereşin 1977)
Preview document
Conținut arhivă zip
- Ardeiul Gras.doc