Politica comercială a României în domeniul agroalimentar

Capitolul 1 Cadrul general

1.1 Scurt istoric

Evolutia comertului cu produse agricole pana in 1940

Inceputa tarziu si intr-o tara inapoiata din punct de vedere economic, revolutia industriala din tara noastra nu a putut avea amploarea si profunzimea revolutiei industriale din principalele tari capitaliste ale lumii. De aceea, industria nici nu a putut deveni pana la primul razboi mondial principala ramura a economiei, ponderea ei in venitul national fiind mult mai mica decat a agriculturii. Nici agricultura nu a cunoscut pana la inceputul secolului XX o dezvoltare deosebita din cauza existentei unor puternice ramasite ale relatiilor de productie feudale.

Ramanand o tara agrara inapoiata si intrand tot mai mult in sfera de influenta a principalelor tari capitaliste, comertul exterior al Romaniei s-a tranformat tot mai mult intr-un instrument de exploatare, in interesul burgheziei si mosierimii autohtone, si de jefuire a bogatiilor nationale de catre principalele tari capitaliste in sfera carora intrase.

In timpul crizelor economice de supraproductie, intre 1929-1933 si 1937-1938, statele dezvoltate au reusit sa arunce efectele acestora asupra economiei tarilor slab dezvoltate, deci si asupra Romaniei, prin intermediul comertului exterior. Dovada concreta in aceasta privinta o constituie cresterea decalajului dintre vaoarea medie a unei tone de produse exportate si importate. Totodata aceste crize de supraproductie au influentat, in primul rand, evolutia volumului valoric al exportului de cereale si leguminoase, ca urmare a influentei pe care aceastea au avut-o asupra preturilor. In exportul de cereale, si in special grau si porumb, Romania s-a situat pe unul din primele locuri din lume in cei mai multi ani ai perioadei interbelice.

Comertul agroalimentar in perioada regimului totalitar

Relatiile externe pe care Romania le-a desfasurat in perioada postbelica, atat din motive interne, cat si din motive externe, nu au devenit cu adevarat un factor de progres in dezvoltarea economica a tarii. Ritmul de crestere a comertului exterior romanesc a fost diferit de la o perioada la alta si comparatia cu alti indicatori ai dezvoltarii economiei nationale ne arata ca tara noastra nu s-a putut inscrie ferm in tendintele ce s-au manifestat pe plan mondial.

Supradimensionarea unor capacitati de productie in domenii mari consumatoare de materii prime si energie, in conditiile unei dotari precare a tarii cu astfel de factori d erpoductie, a dus la cresterea dependentei de import si, in astfel de conditii, la fortarea cu orice pret al exporturilor, a tot ceea ce se putea exporta, punanad in pericol existenta biologica a poporului roman prin exportul de produse agroalimentare cu mult peste nivelul admisibil, in condiitile realizarii unor productii tot mai slabe din an in an.

Politica economica dusa de dictatura in acesta perioada a impins tara in pragul falimentului si la o izolare aproape totala fata de restul lumii, politica reflectata si in domeniul relatiilor economice externe.

Politica comerciala protectionista practicata in perioada 1990-1996

Dupa revolutia din decembrie 1989, in Romania a inceput un proces ireversibil de trecere la faurirea treptata a unui stat democratic si a unei economii de piata. Acest proces are la baza un amplu program legislativ care a fost adoptat de Parlament si care va continua sa se copleteze in functie de evolutia prezenta si viitoare a procesului de tranzitie la eonomia de piata.

In plan economico-social, situatia din perioada 1990-1992 s-a degradat permanent si in ritm accelerat, aceasta stare fiind confirmata de faptul a productia industraiala s-a situat sub 50% din nivelul anului 1989 ( care nu a fost un an de varf in economie, ci de criza), iar in agricultura s-au facut mari greseli in modul in care au fost desfiintate C.A.P.-urile si s-a facut improprietarirea taranilor, iar nivelul de trai a scazut catastrofal, cu toate masurile luate pentru a frana acest proces, mai ales pentru categoriile defavorizate (pensionari, tineri, someri, etc.).

In anul 1993, economia Romaniei a marcat un trend usor pozitiv la nivel macroeconomic, dupa trei ani de declin neintrerupt, ca urmare, indeosebi, a sporirii productiei agricole si a relansarii activitatii intr-o serie de ramuri ale industriei si in constructii.Un pas important in politica agricola comerciala, a fost marcat de introducerea in acest an a unei noi liste tarifare pentru produse agricole care a sigurat o protectie vamala moderata. Intrarea in vigoare a Acordului Interimar cu UE a influentat comertul agroalimentar, dar a avut un impact pozitiv minor, datorita faptului ca nu s-a concretizat prin liberalizarea substantiala a schimburilor comerciale.

Pentru al doilea an consecutiv, anul 1994 a confirmat depasirea varfului de criza structurala a economiei romanesti, intrarea intr-o faza de stabilitate macroeconomica si chiar de redresare usoara a productiei. In acest an a fost semnnat aAcordul pentru Agricultura in cadrul negocierilor Rundei Uruguay, prin care Romania a devenit membra a OMC, cu statut de tara in curs de dezvoltare. Ca urmare a angajamentelor asumate, regimul de import al produselor agricole au introdus incepand cu iulie 1995, o tarificare integrala ( barierele netarifare au fost inlocuite rpin taxe vamale) cu consecinte importante asuprea liberalizarii inporturilor. Asadar, in anul 1995, agricultura a avut o contributie de 4,9% din PIB, determinnad o crestere cu 6,9 procente fata de anul 1994.

Anul 1996 continua acest ritm de crestere, fiind urmat in 1997 de un regres profund fata de realizarile din perioada 1993-1996, acest an marcand o angajare sustinuta pentru reforma si liberalizare, coroborata cu acordurile stabilite cu institutii financiare internationale, producand schimbari esentiale in comertul agroalimentar. Liberalizarea comertului a avut un efect diferit la nivelul producatorilor si al procesatorilor, cu un impact vizibil asupra fluxurilor comerciale. In timp ce inainte de 1997, protectia vamala a produselor agricole era mai mare decat la produsele prelucrate, dupa liberalizare, situatia s-a inversat.