Cuprins
- CUPRINS
- 1. Locatie 3
- 2. Conditii locale 4
- a) Solul 4
- b) Clima 5
- 3. Specia si caracteristicele acesteia 6
- 4. Plantare intretinere si recoltare 8
- 5. Volumul de biomasa 9
- 6. Ciclul de productie 9
- 7. Costurile de infiintare, intretinere, recoltare 10
- 8. Veniturile 11
- 9. Profitul 11
- 10. Finantare 12
Extras din proiect
1. Locatie
DETA
Orasul Deta este cea mai mare asezare urbana din sud-vestul judetului Timis, o localitate in care au avut loc importante transformari si care se dezvolta continuu.
Orasul Deta este un mic centru administrative economic si cultural, de importanta microregionala situate in partea de vest a tarii nostre, intre Timisoara si frontiera cu Serbia, la o distanta de 44 km de Timisoara pe DN 59 si 118 km de Belgrad.
ste un nod rutier situat ca un punct catre care converg mai multe drumuri locale, dar in care se intretaie si doua artere importante, si anume: drumul ce leaga Campia Torontalului cu muntii caraseni si cel ce face legatura intre resedinta judetului si punctul vamal de frontiera cu Serbia, respectiv soseaua E 70. Deta polarizeaza atat din punct de vedere economic, cat si socio-cultural, viata localitatilor: Denta, Moravita, Gataia, Voiteg, Banloc, Jamu Mare, Giera, Giulvaz.
Este asezat in campia joasa a Barzavei si este traversata de raul Birdeanca, afluent al Barzavei care in perioadele de inundatii are rol de supapa a Barzavei.
Localitatea are o latitudine Nordica de 45grade 23 min , si o longitudine estica de 21 grade si 12 min.Deta este situata la un nivel de 91 m deasupra marii.
2. Conditii locale
a)Solul predominant este preluvosolul si este considerat morphologic prin: prezenta orizontului A orgic, urmat de orizontul intermediar orgic.
Materialul parental este alcătuit din luturi, argile, materiale nisipoase si uneori materiale loessoide, bogate în elemente bazice, din care cauză au fost favorizate procesele de zedogeneză.
În condiŃiile prezentate anterior, procesul de humificare s-a desfăsurat sub influenŃa bacteriilor si ciupercilor, formându-se un humus de tip mull forestier, în care predomină acizi humici bruni. Alterarea părŃii minerale este intensă, formându-se multă argilă, o parte din aceasta fiind eluvionată si depusă la
nivelul orizontului Bt.
Profilul de sol are următoarele orizonturi : Ap-Ao-AB-Bt-C.
Are permeabilitate mai redusă pentru apă si aer, se lucrează greu, este tasat, slab sau mijlociu aprovizionat cu humus (2 – 2,5%), reacŃie acidă sau slab acidă (pH 5,6- 6,5), grad de saturaŃie în baze 70 – 80%. Aceste proprietăŃi imprimă solului o fertilitate mijlocie spre scăzută.
Schema de profil la acest sol este de tipul: Ao-AB-Bt-C, preluvosolul roscat erodat si stagnogleizat, se întâlneste pe versanŃii nordici, unde datorită umbririi si a menŃinerii unei umidităŃi mai mari pe o perioadă mai lungă de timp, în primele orizonturi apare un evident proces de stagnogleizare. Schema de profil la acest sol este de tipul Ao-ABw-Btw-Bt-C, preluvosolul roscat luvic, întâlnit în microdepresiuni, unde apa scursă de pe terenurile vecine mai înalte, a creat condiŃii de laterare, debazificare si levigare mai intense, de aceea profilul de sol este mult mai dezvoltat si este de tipul : Ao-El-Btw-C, preluvosolul roscat coluvial, se întâlneste la baza versanŃilor si pe firul văilor înguste, unde s-a acumulat mult material mineral erodat de pe versanŃi, de aceea orizontul de la suprafaŃă este sărac în humus si are o grosime mult mai mare. Schema de profil a acestui sol este de tipul : Ao-AB-Bt-C.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Stocarea Carbonului din Atmosfera.doc