Extras din proiect
INTRODUCERE
Trăim într-o eră în care oamenii sunt pe zi ce trece mai ocupaţi şi nu au timpul necesar pentru a-şi satisface dorinţele într-un mod direct deoarece ar însemna o pierdere de timp pe care nu şi-ar permite-o. Cu atâta tehnologie disponibilă, omul încearcă să informatizeze până şi activităţile de rutină pentru a nu pierde câteva ore în rezolvarea anumitor banalităţi. De accea, în ziua de astăzi preferăm să ne aşezăm în faţa calculatorului şi să pătrundem printre rafturile magazinelor virtuale pentru a ne aproviziona atât cu produse care nu se găsesc într-un magazin tradiţional cât şi cu produse banale sau produse pentru necesarul zilnic.
Variata gamă de magazine virtuale ne stă la dispoziţie cu majoritatea produselor existente şi pe piaţa tradiţională. Putem achiziţiona produse electrocasnice, putem trimite un buchet de flori unei persoane dragi, nu putem hrăni câinele fără să ne deplasăm la un pet shop şi ne putem hrăni chiar pe noi înşine cu produsele disponibile în supermarketurile online.
Pentru cei mai mulţi, termenul comerţ electronic înseamnă a efectua cumpărături online, în World Wide Web. Totuşi, comerţul electronic este mai mult decât procesul de cumpărare/vânzare de produse şi servicii peste reţele de comunicaţii, în particular Internet. El include multe alte activităţi, cum ar fi: schimburi şi negocieri efectuate între instituţii / companii, procese interne ale companiilor pe care acestea le desfăşoară ca suport pentru activităţile de cumpărare/ aprovizionare, vânzare, angajări, planificare etc.
Dezvoltarea comerţului electronic este ţinută în loc de anumite aspecte cum ar fi lipsa de informatizare a populaţiei (în special cea din mediul rural) şi infrastructura din domeniul comunicaţiilor care nu este dezvoltată suficient. Chiar şi aşa, în ultimii trei ani numărul magazinelor virtuale din România a crescut de trei ori datorită ofertelor promoţionale existente în acest tip de magazine şi datorită comodităţii populaţiei.
În lucrarea de faţă, am prezentat caracteristicile şi particularităţile comerţului electronic în comparaţie cu ale celui tradiţional şi am analizat posibilităţile consumatorilor (femei în special) de achiziţionare a unei perechi de pantofi prin această modalitate virtuală. În aces scop, am studiat patru site-uri care comercializează încălţăminte şi accesorii pentru a-mi creea o opinie asupra posibilităţilor pe care această piaţă le oferă în mediul on-line.
Capitolul 1
Comerţul electronic: caracteristici şi activităţi specifice
Comerţul electronic este o componentă a comerţului fără magazine. El reprezintă demersul de cumpărare prin intermediul transmiterii de date la distanţă, demers specific politicii distributive a marketingului. Prin intermediul Internetului se dezvoltă o relaţie de schimb şi servicii între ofertant şi viitorul cumpărător.
Aceste servicii puse la dispoziţia atât a ofertanţilor cât şi a cumpărătorilor se clasifică în două categorii şi includ :
a) servicii principale: transfer electronic de documente, comunicaţii, coduri de bare, transfer de fişiere, poştă electronică;
b) servicii-suport pentru procesele de afaceri: cataloage electronice, sisteme-suport pentru preluarea comenzilor, logistică şi tranzacţii, sisteme de raportare statistică, informaţii pentru management.
În sens restrâns, comerţul electronic poate fi privit din patru perspective, şi anume :
-din perspectiva comunicaţiilor - reprezintă furnizarea informaţiilor, produselor, serviciilor, plăţilor, utilizând linii telefonice, reţele de calculatoare sau alte mijloace electronice;
-din perspectiva proceselor de afacere - reprezintă o aplicaţie tehnologică îndreptată spre automatizarea proceselor de afaceri şi a fluxului de lucru;
-din perspectiva serviciilor - este un instrument care se adresează dorinţelor firmelor, consumatorilor şi managementului în vederea reducerii costurilor şi creşterii calităţii bunurilor şi a vitezei de servire;
-din perspectiva online – reprezintă capacitatea de a cumpăra şi de a vinde produse, informaţii pe Internet sau utilizând alte servicii online.
În prezent se poate vorbi de un comerţ electronic tradiţional şi de un comerţ electronic prin Internet. În accepţiune "tradiţională" comerţ electronic înseamnă utilizarea în reţelele cu valoare adaugată a unor aplicaţii de tipul transferului electronic de documente (EDI), a comunicaţilor fax, codurilor de bare, a transferului de fişiere şi a poştei electronice. Dezvoltarea interconectivităţii calculatoarelor în Internet, în toate segmentele societăţii, a condus la o tendinţă tot mai evidentă a companiilor de a folosi aceste reţele în aria unui nou tip de comerţ, comerţul electronic în Internet, care să apeleze - pe lânga vechile servicii amintite - şi altele noi.
1.1 Caracteristicile comerţului electronic
Comerţul electronic reprezintă „schimbul informaţiilor de afaceri – fără documente de hârtie – utilizând EDI, E-mail, buletine electronice de informare, Transferul Electronic al Fondurilor (al banilor) şi alte tehnologii similare”.
Particularităţile comerţului prin Internet sunt :
- piaţa este deschisă la scară globală şi ea reprezintă reţeaua;
- partenerii sunt în număr nelimitat fiind cunoscuţi cât şi necunoscuţi;
- reţelele deschise sunt neprotejate şi apare necesitatea securizării acestora.
Analizând aplicaţiile curente dezvoltate prin Internet se vor identifica următoarele modele de afaceri incluse în comerţul electronic: magazinul electronic(e-shop), aprovizionare electronică(e-porcurement), magazin universal electronic(e-mall), piata unui terţ(3rd party marketpalce), comunităţi virtuale(virtual communities), furnizori de servicii cu valoare pentru canalele de comerţ electronic(value chain service provider), platformele de colaborare, brokeraj de informaţii.
Magazinul electronic este gestionat de către o companie pentru marketingul şi vânzările propiilor produse şi servicii. Minimal, conţine catalogul de produse şi/sau servicii, cu descrieri tehnice şi comerciale pentru fiecare poziţie de catalog. Catalogul este descris într-un limbaj (html, html dinamic, java) interpretabil de browserele de web. Descrierile de produse şi/sau servicii sunt gestionate de un sistem de baze de date (SGBD). Varianta medie include şi facilităţi pentru preluarea comenzilor (prin email sau forme interactive), iar varianta extinsă cuprinde şi posibilitatea efectuării on-line a plăţii ( prin cărţi de credit sau alte metode electronice). De asemenea trebuie asigurată legătura cu o bancă şi cu o companie care emite cărţi de credit, după ce s-a dotat cu un “secure server”. Acesta permite colectarea în siguranţă a informatiilor legate de clienţii site-ului şi transmiterea lor către bancă în vederea procesării. Banca derulează transferul banilor în colaborare cu compania emitententă a cărţilor de credit şi transferă informaţiile referitoare la tranzacţie. Deoarece prin intermediul lor companiile oferă persoanelor fizice o serie de servicii similare celor comerţului tradiţional, el reprezintă o categorie de afacere electronică business to consumer (B to C).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza Comparativa a Site-urilor de Comert Electronic.doc