Cuprins
- 1. Descrierea sistemului bancar 3
- 1.1 Istoric 3
- 1.2 Tipuri de instituţii 3
- 1.3 Indicatori de apreciere 3
- 1.4 Factori de influenţă şi tendinţe 7
- 2. Banca Centrală a Croaţiei 8
- 2.1 Istoric 8
- 2.2 Obiective 8
- 2.3 Funcţii 8
- 2.4 Instrumente 9
- 2.5 Caracteristici definitorii 9
- 3. Bănci reprezentative 9
- 3.1 Privredna Banka Zagreb 9
- 3.2 Zagrebacka Banka-Unicredit Group 10
Extras din proiect
Sistemul bancar din Croaţia
1. Decrierea sistemului bancar
1.1 Istoric
Spre deosebire de alte ţări din Europa Centrala şi de Est, la începuturile procesului de tranziţie de la socialism la capitalism, sistemul bancar din Croaţia era deja stabilit pe două niveluri, dar acesta trebuia reînnoit prin practici bancare bazate pe piaţă.
În 1990, în ţară operau 26 de bănci. Până în anul 1997, 60% din sistemul bancar din Croaţia era de proprietate privată. Datorită regulilor liberale de licenţă bancară cu un nivel minim de capital, numărul băncilor a crescut substanţial în perioada 1990-1997, ajungându-se la un total de 60 de bănci.
În prezent, în Croaţia operează 39 de bănci.
1.2 Tipuri de institutii
În anul 2009, sistemul bancar din Croaţia era alcătuit din următoarele tipuri de institutii:
- 33 bănci comerciale
- 1 bancă de economii
- 5 bănci de economii pentru domeniul imobiliar
1.3 Indicatori de apreciere
Gradul de intermediere bancară în Croaţia este ridicat deoarece activele bancare au o pondere de 110% din PIB (în anul 2008).
Din punct de vedere al dimensiunii cotei de piaţă în total active, băncile comerciale si cele de economii din Croaţia pot fi clasificate astfel:
- bănci mari, în numar de 6 şi cu o cotă de piaţă de 79,4%
- bănci de mărime medie, în număr de 4 şi cu o cotă de piaţă de 12,55%
- bănci mici, în număr de 24 şi cu o cotă de piaţă de 8,1%
În ceea ce priveşte gradul de concentrare bancară, sistemul bancar din această ţară este foarte concentrat, primele două bănci din sistem însumând o cotă de piaţă de 42% din total active bancare, iar primele 4 deţin o pondere de 65%.
În anul 2009, capitalul străin este majoritar cu o pondere de 91%, asa cum reiese din tabelul nr.1.
Tabel nr.1 Structura sistemului bancar croat din punct de vedere al provenienţei capitalului, 2009
Sursa: Banca Naţională a Croaţiei, Standard Presentation Format 2nd quarter 2010, p. 5
Competiţia bancară din cadrul acestui sistem poate fi apreciată cu ajutorul indicatorului Herfindahl-Hirschman care are valoarea cuprinsă între 1350 şi 1400, ceea ce ne indică o competiţie moderată, conform tabelului nr.2.
Tabelul nr.2 Indicele IHH, 2009
Sursa: Banca Naţională a Croaţiei, Standard Presentation Format 2nd quarter 2010, p. 7
Ca şi indicatori ai performanţelor sistemului bancar amintim rentabilitatea financiară (ROE- Return on Equity) care, în anul 2009, avea o valoare de 6,7%, aceasta fiind mai mică decât valoarea standard de 15-20%. De asemenea, avem în vedere şi rentabilitatea economică (ROA- Return on Assets) care, în acelasi an, avea o valoare de 1,1%, încadrându-se în nivelul standard de 1-2% (tabelul nr.3).
Tabelul nr.3 ROA şi ROE
Sursa: Banca Naţională a Croaţiei, Standard Presentation Format 2nd quarter 2010, p. 10
Structura creditelor acordate şi a depozitelor primite este redată în tabelele nr.4 si nr.5, de unde reiese că ponderea cea mai mare este deţinută de gospodării.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Monografia Sistemului Bancar din Croatia.doc