Cuprins
- CAP.1. CARACTERISTICILE BĂNCILOR DE AFACERI 3
- 1.1. Definirea băncilor de afaceri 3
- 1.2. Trǎsǎturi generale ale bǎncilor de afaceri 3
- 1.3. Tipologia băncilor de afaceri 6
- CAP.2. OPERAŢIUNILE BĂNCILOR DE AFACERI 10
- 2.1. Activitǎţi cu titluri 12
- 2.2. Activitǎţi specifice bǎncilor comerciale 13
- 2.3. Activitǎţi de inginerie financiarǎ 13
- CAP.3. PRINCIPALELE BĂNCI DE AFACERI DIN EUROPA ȘI SUA 17
- 3.1. Bănci de afaceri din Europa 17
- 3.2. Bănci de afaceri din SUA 19
- CAP.4. TENDINŢE ÎN EVOLUŢIA BĂNCILOR DE AFACERI 23
- Concluzii 26
- Bibliografie 27
Extras din proiect
CAP.1. CARACTERISTICILE BĂNCILOR DE AFACERI
1.1. Definirea băncilor de afaceri
Băncile de afaceri se pot defini ca fiind acele instituţii financiare care se ocupă în principal cu investirea depunerilor pe termen lung, primite de la clienţi, în participaţii la întreprinderi existente sau în formare, contribuind astfel la crearea şi reorganizarea de mari întreprindiri
Astfel, spre deosebire de băncile universale şi de depozit, acestea operează asupra bilanţului întreprinderilor, intervenind pe diferite pieţe financiare pentru contul lor sau al clienţilor şi gestionează patrimoniile particularilor.
1.2. Trǎsǎturi generale ale bǎncilor de afaceri
Asemenea tuturor celorlalte tipuri de bǎnci, bǎncile de afaceri intervin, într-o proporţie importantǎ, in desfǎşurarea operaţiunilor extrabilanţiere (cauţiuni, garanţii, linii de credit garantate).
Comisioanele percepute pentru aceste activitǎţi reprezintǎ o parte importantǎ din veniturile totale obţinute.
În situaţiile în care bǎncile de afaceri intervin în preluǎri de participaţii, acestea trebuie sǎ deţinǎ capitaluri proprii în mod sensibil mai ridicate comparativ cu bǎncile comerciale. Ca şi bǎncile comerciale, bǎncile de afaceri se apropie de societǎţile de asigurǎri, întrucât pe de o parte acestea doresc sǎ punǎ la dispoziţia clienţilor lor „produse de asigurǎri”, iar pe de altǎ parte societatea de asigurǎri acceptǎ o astfel de fuziune prin calitatea clienţilor şi modalitatea de difuzare a serviciior specifice.
Bǎncile de afaceri se deosebesc de bǎncile comerciale, prin aceea cǎ se angajeazǎ în operatiuni de finanţare pe temen lung. În anul 1980, în contextul unor necesitǎţi crescute de numerar ale bǎncilor comerciale, bǎncile de afaceri au început sǎ creeze titluri pe bazǎ de active, potrivit urmǎtorului mecanism: activele specifice bǎncilor comerciale, respectiv creditele, erau adunate într-un pool si angajate de cǎtre bancǎ contra unui împrumut similar sau mai mic, pe piaţa obligatarǎ. O asemenea operaţiune numitǎ titularizare asigurǎ cerinţele de capital ale bǎncilor, iar pe de altǎ parte investitorii prezintǎ avantajul de a avea investitiile garantate.
Operaţiunile de consolidǎri, divizǎri si fuziuni deţin, de asemenea, o importanţǎ deosebitǎ în cadrul operaţiunilor bǎncilor de investiţii. Dezvoltarea serviciilor de brokeraj, pe de o parte, şi a celor de fuziuni si absorbţii, pe de alta parte, reflectǎ în ultimii 30 de ani, dezvoltarea economiei în general şi a sectorului bǎncilor de investiţii în mod special.
Prin activitatea de fuziuni şi achiziţii se înţelegea, înainte de anii 1980, preluarea pachetului de control al unei societǎţi de cǎtre o alta. Pe masurǎ ce acestǎ activitate a devenit mai complexǎ, s-a adaptat si terminologia specificǎ, termenul cel mai folosit pentru fuziune fiind cel de cumpǎrare sprijinitǎ (leveraged buy out-LBO ), însemnând cumpǎrarea unei companii de cǎtre alta, folosind aceste fonduri împrumutate.
Dintre fuziunile recente se remarcǎ Travelers Solomon Citicorp, Dean Witter-Morgan Stanley, Christler-Dimler, acestea evidenţiind tendinţele de restructurare a economiei mondiale. Prin fuziunea dintre Travelers si Citigroup s-a creat cea mai mare instituţie financiarǎ globală. Aceste activitǎţi înseamnǎ cumpǎrarea unei companii de cǎtre alta şi scoaterea de pe piaţǎ; de cele mai multe ori managementul unei firme va licita acţiunile aflate pe piaţǎ. O astfel de operaţiune, care reprezintǎ un tip de privatizare, este cunoscutǎ sub denumirea de cumpǎrare de cǎtre management (management buy out).
Iniţial, aceastǎ operaţiune a avut o sferǎ de aplicare restrânsǎ, ca apoi, la sfârşitul secolului trecut, sǎ se extindǎ şi sǎ capete o mare audienţa şi în unele ţări europene, în special în Marea Britanie, reprezentând instrumentul principal prin care s-a înfǎptuit politica de deznaţionalizare promovatǎ de guvernul englez a premierului Margaret Thacher.
Cumpǎrarea integralǎ pentru management are ca obiective trei direcţii principale:
- perfecţionarea managementului;
- creşterea forţei de competitivitate;
- sporirea profitabilitǎţii;
Într-o economie de piaţǎ, acestǎ etapǎ constituie un pas intermediar, scopul final fiind consolidarea întreprinderii şi reintegrarea ei în angrenajul economic.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Operatiunile si Caracteristicile Bancilor de Afaceri.docx