Premise pentru aderarea României la zona euro

Capitolul I

1.1 Primii pași ai României spre zona euro

La data de 1 ianuarie a anului 2007, România a devenit Stat Membru al Uniunii Europene, calitate ce implică atât drepturi cât și obligații. În ceea ce privește drepturile și obligațiile României, acestea provin din tratatele și legislația adoptată de Uniunea Europeană, începând de la inființarea ei și până în prezent și pe cae România trebuie să le respecte ca orice alt stat membru al Uniunii Europene.

Aderarea României la Uniunea Europeană, reprezintă un instrument și un catalizator al progresului pentru care România trebuie să elimine decalajele care o îndepărtează în prezent de nivelul Uniunii Europene atât în plan economic cât și al instituțiilor și performanței de ansamblu a societății.

După opinia analiștilor, România urmează să se întegreze în Zona Euro în anul 2021, nu mai devreme de anul 2018.

1.1. Criterii de convergență nominală

Numărul statelor membre ale Uniunii Europene, care au adoptat până în aceste moment moneda unică Euro este de 17 printre care se numără: Spania, Germania, Franța, Italia, Grecia, Polonia, Belgia, Finlanda, Luxemburg, Slovacia, Slovenia, Olanda, Cipru, Malta, Austria, Estonia și Irlanda. În ceea ce privește integrarea europeană, aceasta a reprezentat trecerea monedei euro în anul 1990, iar printre succesele sale se numără: circa 350 milioane de cetățeni europeni utilizează moneda euro și beneficiază de o mulțime de avantaje care se vor exinde pe măsură dacă și alte tări vor adopta moneda euro.

Odată cu adoptarea monedei euro, acestea au angajamentul să exercite desfășurarea schimburilor economice internaționale atât în interiorul Uniunii Europene cât și în raporturile cu alte state. Pe măsură ce a fost utilizată, moda euro anulează unele costuri legate de transparența tranzacților comerciale, tranzacții în devize precum și îmbunătățește fluiditatea.

În ceea ce privește trecerea la această etapă, nu există un calendar stabilit, dar fiecare stat înaintează în ritmul său propriu, iar intrarea realizându-se după estimarea din vederea îndeplinirii criteriilor de convergență. Astfel, aplicarea aceste monede în spațiul european, aceasta stimulează cadrul concurențial între statele membre, iar prețurile serviciilor și mărfurilor sunt prezentate într-o singură monedă. Prin foloserea aceste monede se pot face comparații asupra nivelului și eficienței producției din diferite state și cu ocazia asta cumparatorii sunt avantajați.

Alcătuirea monedei unice, este să exercite realizarea pieței europene, care este deschisă celor 380 milioane de consumatori, pe care se deplasează liber bunurile, capitalurile și nu în ultimul rând persoanele. Însărcinarea adoptării monedei euro este să determine desfășurarea schimburilor economice internaționale atât in interiorul Uniunii Europene cât și în relație cu alte state.

Oiectivele criteriilor de convergentă au drept scop apărarea evoluțiilor economice echilibrare în cadrul UEM, care să nu determine tensiuni între statele membre ale UE.

Odată cu îndeplinirea acestor criterii de convergență, criteriile care trebuie respectate în continuare și cele mai importante sunt deficitul bugetar și datoria publică, chiar și după începerea celei de-a treia etape a UEM (1 ianuarie 1990). În iulie 1997, a fost înfiiat Pactul de stabilitate precum și creșterea în cadrul Consiliului European care a fost reunit la Amsterdam.

Criteriile de convergență formează testul de evaluare etapele de pregătire a unei economii pentru a asista la etapa a treia a UEM. Ele au fost determinate prin Tratatul de la Maastricht, în care toate statele membre ale Uniunii Europene au adoptat acest Tratat în anul 1993.

Tratatul de la Maastricht presupune îndeplinirea următorilor criterii:

- Stabilirea prețurilor:

Potrivit acestui criteriu se indică faptul că prețurile și rata medie a inflației să aibă o imobilitate rezistentă la finanlul celor 12 luni și care nu trebuie să depășească cu mai mult de 1,5% rata inflației a cel mult trei state membre care au indicat cele mai însușite rezultate, în ceea ce privește stabilitatea prețurilor.

- Finanțele publice:

Respectarea acestui criteriu indică faptul că poziția bugetară a guvernului trebuie să se mențină într-o dezvoltare durabilă, fiind atinsă prin păstrarea unei poziții bugetare fără să fie atins deficitul care este considerat excesiv. Cu toate acestea, deficitul bugetar a statului nu trebuie să depășească 3% din produsul intern brut. Iar daca această valoare se depășește, eficitul bugetar trebuie să fie micșorat substanțial și totodată continuu, la o valoare care este cea mai apropiată de valoarea de referință sau în alte cazuri devansarea valorii de referință necesită să fie memorabilă si definitivă.

- Datoria publică:

Un alt criteriu al criteriilor de convergență este datoria publică care nu trebuie să depășească 60% din produsul intern brut, iar dacă se indică valori ce depășesc valoarea de referință, acestea trenuie să se micșoreze să sa se apropie de valoarea de referință într-un ritm suficient.

- Ratele dobânzii:

Luând în considerare acest criteriu, rata nominală a dobânzii pe termen lung nu trebuie să depășească cu 2% a cel mult trei state membre care au indicat cele mai deosebite rezultate în domeniul stabilității prețurilor. O analiză a ratei dobânzii se poate măsura pe baza titlurilor de stat pe termen lung sau pe baza altor valori mobiliare comparabile.

- Stabilirea cursurilor de schimb:

Potrivit acest criteriu, mecanismul cursului de schimb trebuie să îndeplinească marjele de fluctuație prevăzute. De asemenea nu trebuie să cunoască tensiuni severe cel puțin pe durata ultimilor doi ani dinaintea verificării. Astfel, marjele de fluctuație trebuie să corespundă marjelor stabilite prin sistemul monetar european , iar limita acestora fiind de ±15 pucte procentuale.

De asemenea, pe lângă aceste criterii de bază, care au fost enumerate mai sus, se mai examinează și suveranitatea băncilor centrale naționale față de guverne și totodată se oprește finanțarea monetară a deficitului bugetar.

Putem observa faptul că, criteriile de convergență sunt axate pe două laturi importante:

• latura monetară, ce aspiră direct imobilitatea prețurilor ( rata dobânzii, independența băncilor centrale, rata inflației, interzicerea finanțării a deficitului bugetar șinu în ultimul rând stabilitatea prețurilor);

• latura finanțelor publice, ce se răsfrânge în limitele analizând datoria publică și deficitul bugetar;

1.2 Criterii de convergență reală

În ceea ce privește convergența reală, aceasta necesită descreșterea decalajului dintre veniturile pe locuitor care sunt condiționate de beneficiile importante de productivitate și de convergența prețurilor relative.

De asemenea, accelerarea reformelor structurale se recomandă ca variante, la referirea exactă euro (funcționarea unui Consiliu Monetar cu Euro ca monedă de referință) sau euroizarea (adoptarea unilaterală a euro), înainte ca aceasta să adere la Uniunea Europeană.