Funcționarea operativă a bursei de mărfuri

Capitolul1-Statutul bursei de mărfuri

Cele mai importante elemente structurale ale funcţionării operative a

unei burse de mărfuri sunt următoarele:

• preşedintele de pe ringul bursei, care în cele 2-3 sesiuni zilnice

{timp destinat strigărilor), prezintă comentarii şi evaluări oficiale ale pieţei, ale tranzacţiilor încheiate şi ale oscilaţiei preţurilor (cotaţiei);

• operatorii, care transpun pe ecranele sistemelor video ofertele şi contraofertele, preţurile şi cantităţile contractate;

• brokerii, care primesc, execută şi raportează executarea ordinelor.

Intreaga problematică privind structura organizatorică şi funcţională a bursei este reglementată în termeni precişi prin Statutul bursei şi este detaliată apoi, până la cele mai mici amănunte, în Regulamentul de funcţionare al bursei.

Statutul bursei de mărfuri, la care aderă în mod obligatoriu şi necondiţionat toţi membrii bursei, are în vedere pe lângă rolul de a crea credibilitate şi scopul de a institui o bază juridică solidă acestei instituţii de bază a economiei concurenţiale.

In practica comercială s-a observat că o serie de uzanţe stipulate în Statutul bursei, deşi valabile exclusiv pentru bursă, sunt preluate şi pentru reglementarea de ordin general a unor legături comerciale.

In general, statutul unei burse de mărfuri cuprinde următoarele prevederi:

1. Obiectul de comercializare sau obiectul tranzacţiei, care poate fi o singură marfa {zahăr, cafea, cacao, cereale, uleiuri comestibile, seminţe) sau mai multe produse, cum ar fi, spre exemplu, cazul Bursei de metale din Londra.

2. Unitatea de măsură, care în operaţiile bursiere se constituie în unităţi fizice, stabilite pe produse, numite contracte sau loturi şi diferă de la o bursă la alta.

Spre exemplu, un lot de cacao boabe, la bursa din Londra este de 10 tone, în timp ce, la bursa zahărului din Paris, un lot este de 50 de tone zahăr, iar la cafea este de 5 tone.

Unitatea de măsură pentru cantităţile tranzacţionate în baza contractului de bursă are scopul de a uniformiza şi facilita negocierea, care ia în considerare numai unitatea de măsură sau un multiplu al acesteia.

Unitatea de măsură pentru care se face cotaţia este definită prin Statutul bursei şi diferă între bursele din Europa şi cele din S.U.A.

La bursele din Europa, cotaţiile sunt date în unităţi monetare (lire sterline, Euro) pe tonă, în timp ce, la bursele din S.U.A, cotaţiile se stabilesc la cafea, cacao şi zahăr, în cenţi pe livră, iar la cereale, în cenţi pe bushel.

Greutatea unui bushel este diferită, în funcţie de specia de cereale :

- la grâu : 1 bushel este egal cu 27,22 kg;

- la porumb : 1 bushel este egal cu 25,40 kg;

- la ovăz : 1 bushel reprezintă 14,52 kg