Cuprins
- o Introducere.pag 3
- o 1.Prezentarea produsului si a grupei de produse.pag4
- o 2.Clasificarea caracteristicilor generale
- 2.1.După aportul pe care îl au la satisfacerea necesităţilor utilizatorului.pag5
- 2.2. După ponderea pe care o au în stabilirea calităţii .pag6
- 2.3 După sensul de influnţare a calităţii. pag6
- o 3.Prezentarea firmelor concurente.pag7
- o 4. Prezentarea produselor alese.pag8
- 4.1 Notebook Dell Inspiron XPS M2010. Pag9
- 4.2 Notebook Asus S6F-3002.pag10
- 4.3 Notebook HP nc6320.Pag11
- 4.4 Notebook Sony Vaio N11S-produsul etalon,.pag12
- 4.5 Notebook Apple MacBook.pag13
- 4.6 Notebook HP nx9420 .pag14
- o 5. Prezentarea caracteristicilor de calitate precizate in analiza . pag15
- o Calculul indicilor de calitate. pag16
- o 6. Extragerea nomenclatorului optim .pag18
- o 7. Tabelul de conversie.pag18
- o 8. Metode de analiză comparativă
- 8.1 Metoda clasică. pag19
- 8.2 Metoda investigatiei in grup de specialisti.pag22
- 8.2.1 Calculul indicatorului complex al calităţii .pag23
- 8.2.2 Calculul celui de-al doilea indicator complex al calitatii
- 8.3.Metoda matricei .pag26
- 8.3.1 Calculul indicatorului complex al calităţii .pag27
- 8.3.2 Calculul celui de-al doilea indicator complex al calitatii
- o 9.Concluzii. pag29
- o 10. Bibliografie. pag30
Extras din proiect
o Introducere:
Definiţie: Analiza comparativă a calităţii marfurilor constă în
aplicarea unor metodologii adecvate ce presupune compararea a două
sau mai multe mărfuri pe baza caracteristicilor lor reprezentative.
Analiza comparativă a calităţii mărfurilor (A.C.Q.M),
facilitează cunoaşterea reală a ofertei de produse / servicii, necesitate
pentru toţi factorii care acţionează în medii economice concurenţiale,
dominate de informaţii multiple, incerte şi chiar contradictorii în
domeniul calităţii.
Beneficiarii analizei comparative a calitatii marfurilor sunt:
a) societîţile comerciale din domeniul producţiei mărfurilor şi
cel al prestărilor de servicii care trebuie să cunoască permanent zona de
piaţă specifică obiectului lor de activitate şi, pe această bază, să găsească
soluţii adecvate coerenţei politicilor comerciale;
b) organizaţii cu atribuţii de supraveghere şi corectare a
activităţilor de producţie – în comercializarea mărfurilor şi în domeniul
prestărilor de servicii etc, ca, de pildă, organele de sinteză economică,
organele de control economic, organele fiscale şi cele vamale s.a.m.d.,
care trebuie să cunoască raporturile calitative reale dintre mărfurile
care compun segmentele de ofertă;
c) consumatorii, în calitatea lor de purtători ai cererii, care
constituie categoria cea mai numeroasă şi cea mai îndreptăţită să
beneficieze de obiectivitatea şi pertinenţa rezultatelor a.c.q mărfurilor şi
serviciilor. Aceştia sunt supuşi permanent unei publicităţi persuasive şi
nu totdeauna corecte în privinţa calităţii produselor şi serviciilor, fapt
care conduce la manifestarea unui comportament de cumpărare
nejudicios.
Scopul analizei comparative a calitatii marfurilor destinat
cumpărătorilor (consumatorilor, în general) se realizează în mod curent
de organisme specializate, cum sunt cele menite să asigure protecţia
consumatorilor (organisme guvernamentale, organizaţii ale
consumatorilor etc.) şi se publică în reviste de profil sau alte materiale
destinate înformării şi educării consumatorilor.
Importanţa este dată de scopul efectuării analizei, mijloacele
reclamate şi efectele antrenate. Analizele efectuate de societăţi
comerciale în vederea optimizării propriei politici comerciale au
obiective bine definite, presupun resurse în limitele posibilităţilor
societăţii şi antrenează efecte relativ limitate. Analizele necesare
organismelor guvernamentale presupun obiectivitate maximă, date fiind
dimensiunile implicaţiilor specifice, aceste analize reprezentând
elemente de referinţă în stabilirea cadrului normativ, politicii economice
etc.
Analizele efectuate în folosul consumatorilor presupun o
independenţă totală şi reală faţă de interese publicitare, întrucât
rezultatele acestor analize sunt, pentru categorii foarte largi de
consumatori, singurele elemente de referinţă şi considerate ca atare în
stabilirea comportamentului de cumpărare. Din acest motiv, această
categorie de analize constituie apanajul unor specialişti şi organisme de
maximă probitate profesională şi morală.
o 1.Prezentarea produsului si a grupei de produse
Conform IDC, 18,6% dintre computerele vândute în România în
perioada aprilie-iunie 2006 (trimestrul 2) au fost laptopuri. Din valoarea
pieţei, ele au reprezentat 31,3% din încasări.
Faţă de trimestrul al doilea al 2005, vânzările de laptopuri au
crescut în România cu 26,3% în unităţi şi 17,6% ca valoare (din cauza
ieftinirii continue a tehnologiilor). Spre comparaâie, vânzările de
sisteme desktop au scîzut ca unităţi cu 7,5%, iar ca valoare cu 9,7%,
spune IDC. Faţă de primele luni ale acestui an, vânzările de laptopuri
au scăzut în trimestrul doi, notează analiştii.
Trebuie notat şi un paradox al pieţei româneşti: deşi este
cunoscută ca firma cu cele mai ieftine PC-uri, Dell a vândut mai puţine
computere decât Flamingo, Altex sau K-Tech, dar a încasat mai mult
decât fiecare dintre aceste firme.
Un laptop este un mic calculator portabil, care deobicei
cântăreşte între 1-6 kilograme, depinde de mărime, materiale şi alţi
factori.
Sunt folosite două denumiri, laptop şi respectiv notebook.
Laptop fiind un termen mai vechi introdus în 1983 de către Gavilan SC.
Laptop-urile funcţionează cu o singură baterie sau un adaptor
care poate încărca bateria şi în acelaşi timp sa alimenteze calculatorul.
Laptop-urile sunt capabile să îndeplinească aceleaşi funcţii ca ale unui
PC
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza Comparativa a Laptopurilor.pdf