Cuprins
- o Introducere.pag 3
- o 1.Prezentarea produsului si a grupei de produse.pag4
- o 2.Clasificarea caracteristicilor generale
- 2.1.După aportul pe care îl au la satisfacerea necesităţilor utilizatorului.pag5
- 2.2. După ponderea pe care o au în stabilirea calităţii .pag6
- 2.3 După sensul de influnţare a calităţii. pag6
- o 3.Prezentarea firmelor concurente.pag7
- o 4. Prezentarea produselor alese.pag8
- 4.1 Notebook Dell Inspiron XPS M2010. Pag9
- 4.2 Notebook Asus S6F-3002.pag10
- 4.3 Notebook HP nc6320.Pag11
- 4.4 Notebook Sony Vaio N11S-produsul etalon,.pag12
- 4.5 Notebook Apple MacBook.pag13
- 4.6 Notebook HP nx9420 .pag14
- o 5. Prezentarea caracteristicilor de calitate precizate in analiza . pag15
- o Calculul indicilor de calitate. pag16
- o 6. Extragerea nomenclatorului optim .pag18
- o 7. Tabelul de conversie.pag18
- o 8. Metode de analiză comparativă
- 8.1 Metoda clasică. pag19
- 8.2 Metoda investigatiei in grup de specialisti.pag22
- 8.2.1 Calculul indicatorului complex al calităţii .pag23
- 8.2.2 Calculul celui de-al doilea indicator complex al calitatii
- 8.3.Metoda matricei .pag26
- 8.3.1 Calculul indicatorului complex al calităţii .pag27
- 8.3.2 Calculul celui de-al doilea indicator complex al calitatii
- o 9.Concluzii. pag29
- o 10. Bibliografie. pag30
Extras din proiect
o Introducere:
Definiţie: Analiza comparativă a calităţii marfurilor constă în aplicarea unor metodologii adecvate ce presupune compararea a două sau mai multe mărfuri pe baza caracteristicilor lor reprezentative.
Analiza comparativă a calităţii mărfurilor (A.C.Q.M), facilitează cunoaşterea reală a ofertei de produse / servicii, necesitate pentru toţi factorii care acţionează în medii economice concurenţiale, dominate de informaţii multiple, incerte şi chiar contradictorii în domeniul calităţii.
Beneficiarii analizei comparative a calitatii marfurilor sunt:
a) societîţile comerciale din domeniul producţiei mărfurilor şi cel al prestărilor de servicii care trebuie să cunoască permanent zona de piaţă specifică obiectului lor de activitate şi, pe această bază, să găsească soluţii adecvate coerenţei politicilor comerciale;
b) organizaţii cu atribuţii de supraveghere şi corectare a activităţilor de producţie – în comercializarea mărfurilor şi în domeniul prestărilor de servicii etc, ca, de pildă, organele de sinteză economică, organele de control economic, organele fiscale şi cele vamale s.a.m.d., care trebuie să cunoască raporturile calitative reale dintre mărfurile care compun segmentele de ofertă;
c) consumatorii, în calitatea lor de purtători ai cererii, care constituie categoria cea mai numeroasă şi cea mai îndreptăţită să beneficieze de obiectivitatea şi pertinenţa rezultatelor a.c.q mărfurilor şi serviciilor. Aceştia sunt supuşi permanent unei publicităţi persuasive şi nu totdeauna corecte în privinţa calităţii produselor şi serviciilor, fapt care conduce la manifestarea unui comportament de cumpărare nejudicios.
Scopul analizei comparative a calitatii marfurilor destinat cumpărătorilor (consumatorilor, în general) se realizează în mod curent de organisme specializate, cum sunt cele menite să asigure protecţia consumatorilor (organisme guvernamentale, organizaţii ale consumatorilor etc.) şi se publică în reviste de profil sau alte materiale destinate înformării şi educării consumatorilor.
Importanţa este dată de scopul efectuării analizei, mijloacele reclamate şi efectele antrenate. Analizele efectuate de societăţi comerciale în vederea optimizării propriei politici comerciale au obiective bine definite, presupun resurse în limitele posibilităţilor societăţii şi antrenează efecte relativ limitate. Analizele necesare organismelor guvernamentale presupun obiectivitate maximă, date fiind dimensiunile implicaţiilor specifice, aceste analize reprezentând elemente de referinţă în stabilirea cadrului normativ, politicii economice etc.
Analizele efectuate în folosul consumatorilor presupun o independenţă totală şi reală faţă de interese publicitare, întrucât rezultatele acestor analize sunt, pentru categorii foarte largi de consumatori, singurele elemente de referinţă şi considerate ca atare în stabilirea comportamentului de cumpărare. Din acest motiv, această categorie de analize constituie apanajul unor specialişti şi organisme de maximă probitate profesională şi morală.
o 1.Prezentarea produsului si a grupei de produse
Conform IDC, 18,6% dintre computerele vândute în România în perioada aprilie-iunie 2006 (trimestrul 2) au fost laptopuri. Din valoarea pieţei, ele au reprezentat 31,3% din încasări.
Faţă de trimestrul al doilea al 2005, vânzările de laptopuri au crescut în România cu 26,3% în unităţi şi 17,6% ca valoare (din cauza ieftinirii continue a tehnologiilor). Spre comparaâie, vânzările de sisteme desktop au scîzut ca unităţi cu 7,5%, iar ca valoare cu 9,7%, spune IDC. Faţă de primele luni ale acestui an, vânzările de laptopuri au scăzut în trimestrul doi, notează analiştii.
Trebuie notat şi un paradox al pieţei româneşti: deşi este cunoscută ca firma cu cele mai ieftine PC-uri, Dell a vândut mai puţine computere decât Flamingo, Altex sau K-Tech, dar a încasat mai mult decât fiecare dintre aceste firme.
Un laptop este un mic calculator portabil, care deobicei cântăreşte între 1-6 kilograme, depinde de mărime, materiale şi alţi factori.
Sunt folosite două denumiri, laptop şi respectiv notebook. Laptop fiind un termen mai vechi introdus în 1983 de către Gavilan SC.
Laptop-urile funcţionează cu o singură baterie sau un adaptor care poate încărca bateria şi în acelaşi timp sa alimenteze calculatorul. Laptop-urile sunt capabile să îndeplinească aceleaşi funcţii ca ale unui PC
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza Comparativa a Laptopurilor.doc