Valorificarea potențialului turistic al Județului Vâlcea

1. Localizarea și caracterizarea geografică și economică a zonei

Județul Vâlcea este localizat în sudul României, se întinde pe o suprafață de 5.765 km², 2-2.4% din suprafaţa totală a ţării și se învecinează cu județele Alba și Sibiu la nord, județul Argeș la est, județul Olt la sud și sud-est, județul Dolj la sud-vest, județul Gorj la vest și județul Hunedoara la nord-vest.

Reședința județului este municipiul Râmnicu Vâlcea.

Din punct de vedere administrativ, județul Vâlcea este împărțit în 2 municipii, 9 orașe și 78 de comune.

Prin așezarea sa geografică, județul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief: munți, dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de defileele ale Oltului și Lotrului, străjuite de munții Cozia, Căpățânii, Făgăraș, Lotru și Parâng.

Râul Olt străbate județul pe o distanță de 135 km, primind apele a numeroși afluenți din care cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic, care se află în partea dreaptă a Oltului, cuprinde aproape toată suprafața județului. Această rețea hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriței (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăvitești, Ionești, Zăvideni, Drăgășani (lacuri artificiale pe Lotru și Olt pentru hidrocentrale) și lacurile sărate de la Ocnele Mari.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, pe anul 2010 județul Vălcea are o populatie de 407.431 locuitori, reprezentând 1,87% din populația României, densitatea fiind de 70,67 locuitori/km2. In mediul urban sunt 185388 de locuitori, iar in mediul rural 222043 locuitori, de unde rezulta că raportul intre populatia urbana si cea rurală este de 0,83 (83%).

Potrivit acestor date, numărul locuitorilor din județul Vâlcea este mai mic față de recensământul din anul 2002 (421.024 loc.) cu 13.593 locuitori. Scăderea numarului populației se datorează atât sporului natural negativ, cât și soldului negativ al migrației.

Dupa etnie, în județul Vâlcea găsim 98,79 % romani, 0,93 % maghiari, 0,08 % rromi și 0,2 % alte naționalități. In funcție de religie, populația este impartita în două categorii: ortodoxi (99,13%) și romano-catolici (0,23%).

La sfarsitul anului 2009, populația civilă activă a județului Vâlcea era de 166,4 mii persoane. In ceea ce privește structura pe ramuri de activitate a populatiei civile ocupate 56,6 % o reprezintă agricultura, 33,4 % industria, 12,8 % construcțiile și 12,1 % comerțul.

La sfârsitul lui 2009, la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Vâlcea era înregistrat un numar de 14.359 șomeri, rata șomajului fiind de 7,9 %.

Cu ajutorul datelor furnizate de Institutului Național de Statistică, putem observa o ușoara creștere economică în anul 2009, față de 2008, aceasta reflectându-se in câştigul salarial nominal mediu net lunar. Acesta a fost in 2008: 1162, iar in 2009: 1176.

2. Prezentarea succinta a potentialului turistic al judetului Valcea

Prin aşezarea sa geografică, judeţul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief: munţi, dealuri subcarpatice, podiş şi lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de defileele Oltului şi Lotrului, străjuite de munţii Cozia, Căpăţânii, Făgăraş, Lotru şi Parâng. Aici, între masivele muntilor, se află una din cele mai mari depresiuni intramontane din judeţ, cunoscută sub numele de Ţara Loviştei. Din totalul suprafeței județului 40% o reprezintă zona montană, ce oferă atracţii formidabile: chei, cascade, peşteri, peste 80 de trasee marcate şi întreţinute, posibilitatea practicării alpinismului, schiului, pescuitului şi vânătorii sportive. Turismul montan beneficiază de condiţii deosebite de cazare şi petrecere a vacanţelor în staţiunile de acum celebre, Voineasa şi Vidra. Restul de 20% din suprafaţă este reprezentată de depresiuni şi dealuri subcarpatice, respectiv 40% o reprezintă zona piemontană. Municipiul Râmnicu Vâlcea, capitala judetului Vâlcea, are altitudinea medie de 250 m, iar statiunea montana Voineasa are altitudinea medie de 650 m. Cea mai mare altitudine: vârful Ciortea (2.426 m) din Munţii Făgăraş, iar cea mai mică: lunca Oltului, la sud de municipiul Drăgăşani (130 m).

Varietatea formelor de relief influențează clima temperat continentală caracteristică județului Vâlcea, intalnindu-se nuanțe ale climatului montan deluros specific depresiunii Loviștei și a văii Oltului. La altitudini de peste 2.000 m temperaturile scad sub 00 C, precipitațiile depășesc 1.200 mm/an iar vânturile cu orientare nord-vest sunt puternice. La altitudini medii și mici temperatura medie variază între 2-60C, vânturile bat in lungul văilor, iar media precipitațiilor are valori cuprinse între 800-1.200 mm/an. In regiunea dealurilor subcarpatice, temperatura are valorile cuprinse între 4-80C iar precipitațiile ating 600-800 mm/ anual. Pe valea Oltului clima este mai blândă decât în restul teritoriului, iar clima depresiunilor din Ţara Loviştei prezintă caracteristici diferite, datorita zidurilor stâncoase ale munţilor ce o străjuiesc o feresc de ierni şi vânturi aspre şi veri prea călduroase. Numeroşi turişti beneficiază de proprietăţile curative ale topoclimatului zonei prin cură de aer, cură de teren sau helioterapie.

În judeţul Vâlcea întâlnim o reţea de ape densă, reţea ce imprimă o anumită configuraţie peisajului. Amenajarea hidroenergetică a acestora, împreună cu un mare număr de lacuri de acumulare, au un rol important în dezvoltarea turismului, în general, şi a agrementului în special. Principalul curs de apă care străbate teritoriul județului este Oltul cu afluenții acestuia, ce străbate circa 135 km din suprafața județului, de la Raul Vadului pana la Tighina. In regiunea depresiunii Loviștei, Oltul primește apele raurilor Calinesti, Urii, Robesti, Saracinesti, Lotru, Valea Satului, Boia, Titesti si Baiasu. Lotrul strabate județul pe o suprafață de 80 km și adună apele afluenților Voinesita, Latorita, Vasilatu si Pascoaia iar Oltetul strabate 85 km din teritoriul judetului. Dintre lacurile aflate pe teritoriul județului predomină lacurile de proveniență glaciara aflate in bazinul Latoritei: Muntinelul Mic, Iezerul Latoritei, Singuraticul și Cioara precum și cele din munții de la Obârșia Lotrului. Lacurile sărate sunt cele de la Ocnița si Ocnele Mari iar lacurile artificiale amenajate ca urmare a constructiei hidrocentralelor sunt: Vidra (lac de acumulare ce are un volum total – la nivel maxim de exploatare – de 370 mil m³), Calimanesti, Babeni, Daesti, si Bradisor.