Cuprins
- 1.CARDUL 1
- INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN 1
- DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE 1
- 2.ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR 7
- 3.EMITEREA PROPRIILOR CARDURI 12
- 3.2.CARDUL BCR VISA CLASIC 15
- 3.3.CARDUL BCR VISA INTERNATIONAL 16
- 3.4.CARDUL BCR VISA BUSINESS 18
- 3.5.CARDUL BCR EUROCARD BUSINESS 19
- 4.INFIINTAREA, MENTINEREA SI EXTINDEREA RETELEI BCR BANCOMAT24 20
- 5.INFIINTAREA, MENTINEREA SI EXTINDEREA RETELEI DE POS-URI 21
- 6.CONCLUZII PRIVIND ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR IN ROMANIA 25
- BILBIOGRAFIE 27
- CUPRINS 28
Extras din proiect
1.CARDUL
INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN
DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE
Pentru achitarea diverselor obligatii banesti,exista o multitudine de forme si instrumente care au cunoscut o dezvoltare continua de-a lungul timpului.
Numerarul este forma traditionala de decontare care, pe masura dezvoltarii societatii moderne, a pierdut din aria sa de folosire. Prin numerar, plata se face individual, imediat si fara intermediere.
Sumele mari in numerar necesita, insa, spatii corespunzatoare de depozitare, siguranta, cheltuielisi numeroase riscuri in manevrare.
In tarile civilizate, cu economie de piata dezvoltata, sfera numerarului a fost limitata la minimum, prin introducerea si folosirea de forme si instrumente de decontare fara numerar, usor accesibile.
Raspandirea decontarilor fara numerar este diferita de la o tara la alta, in raport cu specificul fiecareia si a scopului urmarit.
Deosebit de avantajele tehnicii de decontare, un scop esential este si acela al limitarii masei monetare in circulatie si a atenuarii procesului inflationist.
Cea mai mare revolutie tehnologica a acestui secol o reprezinta, fara indoiala, comunicatiile.Dezvoltarea fara precedent a suporturilor (fibra optica, transmisia prin satelit) cat si a interfetelor multi-media (retele de calculatoare si softuri specializate) au condus la o adevarata explozie a comnicarii.Globalizarea informatiei, transmisia la mare distanta in timp real, accesibilitatea si dezvoltarea mass-media, au produs modificari structurale in viata oamenilor din intreaga lume.
Cardul bancar , larg utilizat în SUA ( încã din anii 50 ) a cucerit şi Europa , mai ales în cepând cu anii 80 .Se prezintã sub forma unei cartele din plastic , dimensionatã dupã formatul unei cãrţi de vizitã 1 .
Cardul are înscris pe el :
- denumirea şi emblema emitentului( o bancã ) ;
- datele de identificare ale titularului .
Era inevitabil ca aceasta revolutie tehnologica sa antreneze si miscarile de fonduri, motorul economiei mondiale. Odata cu sistemul SWIFT, bancile au putut face transferuri rapide la un cost scazut, permitand inlocuirea numerarului cu moneda electronica. Accesul instantaneu la bazele de date face posibila deservirea unui client oriunde s-ar afla , in aceleasi conditi ca cele oferite de banca unde acesta are contul si deruleaza operatiuni curente. Un segment important de consumatori ai serviciilor bancare care beneficiaza de aceste facilitati il constituie persoanele fizice. Extinderea pe scara larga a utilizari cartilor de credit a facut ca, in tarile dezvoltate, platile cu numerar sa detina o pondere de numai 20-30% din totalul tranzactiilor. Cifrele care exprima gradul de popularitate al acestui sistem de decontari sunt impresionante: sute de milioane de detinatori, peste 1 miliard de carduri emise, o valoare anuala a tranzactiilor de peste 2000 de miliarde de dolari, o retea de acceptare de peste 12 milioane de comercianti, mai mult de 277.000 ATM-uri pentru numerar. Este interesant ca, inca din anul 1880, un nord american Edward Bellany isi imagina ca in 2000 banii vor fi inlocuiti cu carti de plata, inserand aceasta opinie intr-o lucrare economica. Tot in SUA s-a facut si primul pas concret, prin emiterea in 1914 de catre General Petroleum Company of California a unor carti de plata pentru salariati proprii si cativa clienti agreati. Astazi,in SUA, cartile de credit au devenit aproape un mod de viata: prin intermediul celor 1,2 miliarde de carduri emise se tranzactioneaza annual peste 750 de miliarde de dolari. De remarcat ca, din cei peste 6000 de emitenti de carduri (banci, institutii, mari companii, retele comerciale) primii 50 detin aproximativ 90% din totalul creditului. Numai sub marcile VISA, MASTERCARD, AMEIRCAN EXPRESS si DINNERS CLUB au fost emise 400 milioane de carduri, CITIBANK, de exemplu, detine 15% din piata SUA si 10% din piata mondiala cu cele 55 milioane carti de credit emise si o valoare anuala a tranzactiilor de peste 35 miliarde dolari.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Cardul.doc