Contabilitate prestări servicii - SC Oxinav Construct SRL

S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. a fost inregistrata in data 26 May 2006 la Oficiul Registrului Comertului Brăila cu nr. de inmatriculare J09/446/2006.

La data înfiinţării capitalul social era în valoare de 5 000 RON şi se compunea din aport în numerar subscris în cont. Capitalul social se dividea în părţi sociale egale în valoare de 100 RON, rezultând un număr de 50 de acţiuni. Majorarea capitalului social s-a făcut în 2006. În urma majorării intervenite, capitalul social în sumă de 2 500 RON numerar se divide în 25 de acţiuni nominative şi individuale cu o valoare nominală de 100 RON acţiunea şi se distribuie pe acţionari.

1.3 Obiectul de activitate

Obiectul de activitate este Construcţii şi reparaţii de nave. Aceasta clasa include:

- constructia navelor comerciale: vase de pasageri, feriboturi, vase pentru transport de marfuri, tancuri maritime şi fluviale etc.;

- constructia navelor de razboi;

CAPITOLUL I

PREZENTAREA SOCIETĂŢII

1.2 Prezentare generală

Denumire: OXINAV CONSTRUCT S.R.L.

Sediu administrativ: Str. GRADINII PUBLICE 6 Brăila, Judetul Brăila

Număr de înmatriculare la Registrul Comerţului: J09/446/2006

Cod unic de înregistrare: 18707633

Cod CAEN: 3011 (Construcţii şi reparaţii de nave)

Capital social:

Reprezentanţi legali: GIOL DANIEL, DANCIU ELENA, UZUNEANU IONEL

1.2 Scurt istoric

- constructia navelor de pescuit.

Aceasta clasa include, de asemenea:

- constructia platformelor de foraj, plutitoare sau submerşibile;

- constructia altor structuri plutitoare:

. docuri plutitoare, pontoane, drage aspiratoare, macarale plutitoare, barje, faruri plutitoare etc.;

- intretinerea, repararea şi modificarea (transformarea) navelor.

Aceasta clasa exclude:

- fabricarea de elice pentru nave;

- fabricarea de motoare pentru nave;

- fabricarea de instrumente pentru navigatie;

- fabricarea de vehicule amfibii;

- fabricarea de ambarcatiuni sau plute pneumatice

1.4 Evoluţia şi structura actuală a capitalului social

An

Bilant Cifra Afaceri

(RON) Grafic Profit

(RON) Grafic Angajati Grafic

2007 887 363 73042 59 mmmmmmm

2006 377 867 92361 39 mmmmm

CAPITOLUL II

VENITURI GENERATE DE ACTIVITATE

2.2. Definirea notiunii de venituri

Veniturile ca si cheltuielile constituie elemente contabile legate direct de determinarea rezultatului activitatii economico-financiare (profitului/pierderii) a intreprinderii. Aceste notiuni sunt caracteristice economiei de piata si au inceput sa fie aplicate in teoria si practica contabila autohtona o data cu implementarea actualului sistem contabil.

In cadrul sistemului contabil precedent, care a functionat in conditiile economiei administrativ-planificate, notiunile de venituri si cheltuieli aveau alte sensuri si nu influentau in mod direct rezultatul activitatii intreprinderii.

Astfel, in actele normative si in literatura de specialitate din fosta URSS, veniturile erau caracterizate ca o parte a venitului societatii, acumulata de catre intreprindere si utilizata, in mare masura, pentru necesitatile acesteia.

Totodata, in teoria si practica contabila internationala, notiunile de venituri si cheltuieli au capatat o raspindire larga inca la inceputul secolului XX, concomitent cu aparitia conceptiei dinamice, conform careia rezultatul financiar se determina ca diferenta dintre veniturile si cheltuielile intreprinderii.

Contabilitatea sintetică şi analitică a veniturilor este organizată, ca şi cea a cheltuielilor, în spiritul respectării principiilor contabile general acceptate, cu incidenţă directă asupra elementelor de venituri şi implicit asupra cheltuielilor şi rezultatelor.

Aceste principii sunt: principiul independenţei, principul necompensării şi principiul prudenţei, principiul recunoaşterii veniturilor, principiul conectării cheltuielilor la venituri şi principiul recunoaşterii rezultatului.

În conformitate cu principiul exerciţiilor, toate operaţiile generatoare de venituri sunt contabilizate în momentul angajării acestora, ceea ce dă naştere unei contabilităţi de angajamente sau „accrual accounting”, în care veniturile sunt evidenţiate şi contabilizate pe măsura generării sau ocazionării şi nu în faţa încasării lor. Ca o consecinţă a acestui principiu, veniturile sunt înregistrate în momentul vânzării mărfurilor şi produselor, sau prestării serviciilor şi nu în momentul încasării.

Principiul necompensării prevede interdicţia efectuării de compensări între cheltuielile şi veniturile înregistrate în contul de profit şi pierdere.

Principiul prudenţei stipulează aprecierea justă a faptelor pentru a preveni riscul de transfer în viitor a incertitudinilor susceptibile de a greva rezultatele, a căror cauză se află în exerciţiul curent şi cele anterioare.

Principiul recunoaşterii sau constatării veniturilor, creat pentru susţinerea principiului independenţei exerciţiilor, prevede ca veniturile să fie constatate în momentul vânzării. Acest moment este ales şi în concordanţă cu principiul prudenţei, pentru a asigura o protecţie împotriva riscurilor şi incertitudinii.

Recunoaşterea veniturilor în contul de profit şi pierdere are loc când s-a produs o creştere de active sau o diminuare de datorii, şi atunci când creşterea de avantaje economice viitoare poate fi măsurată în mod realist. Principiul recunoaşterii rezultatului prevede delimitarea momentului constatării veniturilor şi a momentului în care cheltuielile sunt consumate, iar pe această bază se face impunerea costului în vederea determinării rezultatului net.

Principiul individualizării rezultatului, se află în legătură cu principiul conectării cheltuielilor la venituri. Cheltuielile se află în legătură cu veniturile pe care le determină, fapt bine precizat în contabilitatea anglo-saxonă. Principiul conectării cheltuielilor la veniturile realizate apare şi ca o consecinţă a principiului recunoaşterii veniturilor şi prevede ca momentul contabilizării veniturilor din constructie să fie specificat înaintea celui al constatării cheltuielilor din constructie.

În contabilitatea financiară a veniturilor se evaluează şi înregistrează în cadrul conturilor prin corespondenţă cu creşterile de activ şi micşorările de pasiv, realizarea şi constatarea unui venit producând o creştere a situaţiei nete.

Din această constatare putem concluziona că toate conturile de venituri, prin funcţia lor contabilă, pot fi asimilate conturilor de pasiv şi cuprind veniturile perioadei curente.

Conturile de venituri evidenţiază creşterile de avantaje economice rezultate din activităţile de constructie, financiare şi excepţionale, sub formă de creşteri de active sau diminuări de pasive. Prin componenţa lor, conturile corespund celor trei genuri de activităţi, iar în cadrul acestora, corespund elementelor primare de venituri.