Determinarea Costului de Achiziție

A. DETERMINAREA COSTULUI DE ACHIZIŢIE

Exemplul 1: Determinarea costului de achizitie pentru bunuri aprovizionate:

O entitate economică a achizitionat marfuri din import pentru care sunt necesare lucrari de ambalare si etichetare.

- Pretul de cumprare facturat de furnizor: 2.000.000lei

- Taxele vamale achitate in vama: 150.000 lei

- Taxa pe valoarea adaugata achitata in vama: 248.000 lei

- Cheltuieli de transport pe parcurs intern: 160.000 lei

- Cheltuieli de manipulare: 80.000 lei

Pentru aceasta achizitie furnizorul a acordat o reducere comerciala in valoare de 300.000 lei. Înainte de vanzarea marfurilor s-a achitat furnizorul extern, înregistrandu-se o diferenţă de curs nefavorabilă în sumă de 190.000 lei.

Costul de achizitie = 2.000.000 + 150.000 + 160.000 + 80.000 –300.000 = 2.090.000 lei

Exemplul 2: S.C. Oil S.A. a achiziţionat 250 de baxuri de ulei, fiind 6 sticle într-un bax, de la furnizorul extern BOILIOT, la un preţ de 1,30 € ⁄ sticlă. Cursul de schimb la data achiziţiei este de 4,1 lei ⁄ €. Taxa vamală este de 10%, iar comisionul vamal este de 5%. Pentru a aduce marfa în entitate, S.C. Sunoil S.A. primeşte de la o altă societate de transport S.C. NIOS S.A. o factură în valoare de 496 lei (din care TVA 24%).

Să se determine costul de achiziţie al unei sticle de ulei şi să se înregistreze în contabilitate această operaţiune.

Elemente Mod de calcul Valoarea

(+) Preţ de achiziţie 250 baxuri ulei x 6 sticle ⁄ bax

x 1,30 € ⁄ sticlă x 4,1 lei ⁄ €

7.995 lei

(+) Taxa vamală 7.995 x 10% 799,5 lei

(+) Comision vamal 7.995 x 5% 399,75 lei

(+) Cheltuieli de transport 496 * 100/124 400 lei

Cost de achiziţie total 7.995 + 799,5 + 399,75 + 400 9.594,25 lei

Costul de achiziţie pentru o sticlă de ulei: 9.594,25 : (250 x 6) = 6,39 lei ⁄ sticlă.

Conform IAS 2 costul de achiziţie pentru o sticlă de ulei va fi 6,39 lei.

B. Determinarea costului de producţie fără imputare raţională

Exemplul 1: O întreprindere care are o singură secţie de producţie obţine trei produse: A, B, C.

Cheltuielile considerate directe (materii prime şi salarii directe) identificate pe cele trei produse se ridică la:

- 180.000 lei pentru 3.500 bucăţi din produsulA;

- 265.500 lei pentru 600 bucăţi din produsul B;

- 490.200 lei pentru 1.260 bucăţi din produsul C;

Totalul cheltuielilor directe este de 935.700 lei. De asemenea din contabilitatea de gestiune se aduc informaţiile cu privire la cheltuielile indirecte de producţie ale secţiei (amortizări, salarii indirecte, energie, altele) în valoare de 488.400 lei. Presupunem că entitatea hotărăşte să includă cheltuielile indirecte în costurile produselor proporţional cu totalul costurilor directe aferente fiecărui produs.

1. Se alege baza de repartizare (totalul cheltuielilor directe în sumă de 935.700 lei)

2. Se determină coeficientul de repartizare astfel: cheltuieli de repartizat(indirecte)/suma bazelor de repartizare = 488.400/935.700 = 0,521962

3. Se determină cota de cheltuieli indirecte ce revine pe fiecare produs în parte:

- ChiA = 180.000 x 0,521962 = 93.953,18 lei

- ChiB = 265.500 x 0,521962 = 138.580,94 lei

- ChiC = 490.200 x 0,521962 = 255.865,79 lei