Măsurarea performanței în firmele românești

Managementul valorii este sistemul de management ce “aliniază strategiile, politicile, performanţa, indicatorii de măsură a performanţei, bonusurile acordate managerilor, organizaţia, procesele de producţie, oamenii şi sistemele în vederea creşterii valorii capitalului investit de către acţionari.” (Black et al., 1998). Elementele cheie ce diferenţiază managementul valorii de alte sisteme de management sunt reprezentate de:

- obiectivul central axat pe crearea de valoare pentru acţionari;

- identificarea factorilor determinanţi ai procesului creării de valoare;

- conectarea indicatorilor de măsurare a performanţei, a ţintelor şi a sistemului de bonusuri cu valoarea creată sau factorii determinanţi ai creării de valoare;

- conectarea fundamentării deciziilor şi a planurilor de acţiune, strategice şi operaţionale,cu procesul creării de valoare sau cu factorii determinanţi ai acestuia.

Sistemul de indicatori de monitorizare, respectiv comunicare a performanţei întreprinderii joacă un rol important în implementarea cu succes a sistemului de management al valorii.

Crearea de valoare presupune o rentabilitate a capitalurilor întreprinderii mai mare decât costul procurării lor.Ca urmare, se pune problema în ce măsură informaţia suplimentară conţinută de modificările intervenite în mărimea diverşilor indicatori financiari fundamentează aşteptările investitorilor privind rentabilităţile superioare, plusurile de valoare ce pot rezulta din investirea capitalurilor lor în acţiunile acelei întreprinderi. În acest fel crearea de valoare prin intermediul activităţii desfăşurate de întreprinderea respectivă se va regăsi şi în mărimea rentabilităţii câştigate de către acţionarii acesteia.

Cuvantul performanta este de origine latina, dar semnificatia sa vine din limba

engleza. In latina, cuvantul “performare” consta in a finaliza o activitate propusa.”To perform” presupune a realiza ceva care cere abilitate sau o anumita aptitudine. “Performance”traduce maniera cu care o organizatie atinge obiectivele care i-au fost propuse.

In domeniul economic, s-au dat mai multe definitii notiunii de performanta. In diversitatea de definitii se disting trei mari orientari: definitia performantei in functie de nivelul de realizare a obiectivelor sale strategice, definitia performantei in functie de crearea valorii si definitia performantei in functie de productivitatea si eficacitatea intreprinderii.

In literatura economica din tara noastra, performanta intreprinderii se defineste: “ o intreprindere este performanta daca ea este in acelasi timp productiva si eficace”(1) ,productivitatea reprezentand raportul dintre rezultatele obtinute si mijloacele angajate pentru obtinerea rezultatelor, iar eficacitatea reprezentand raportul dintre rezultatele obtinute si rezultatele asteptate.

Performanta= productivitate+eficacitate.(1)

Conceptului de performanta i se asociaza trei notiuni(2): economicitatea (procurarea resurselor necesare la cel mai mic cost), eficienta (a maximiza rezultatele obtinute, pornind de la o cantitate data de resurse, fie a minimiza cantitatea de resurse pentru un rezultat prestabilit) si eficacitate (rezultatele obtinute sa atinga rezultatele prevazute).

Performanta=economicitate+eficienta+eficacitate

Performanta reprezinta realizarea obiectivelor propuse. Poate fi pozitiva, daca obiectivul propus este de a obtine profit si negativa, daca obiectivul propus este de a obtine pierdere.

Rezultatul contabil este considerat principalul indicator pentru masurarea performantei financiare a intreprinderii.Prin modul sau de calcul este orientat spre trecut, servind ca baza a evalaurii rezultatelor obtinute in urma desfasurarii unui proces, in decursul unei perioade de timp trecute.

Informatii despre performanta intreprinderii sunt solicitate de utilizatorii informatiei contabile.Obiectivul situatiilor financiare este acela de a oferi informatii despre pozitia si performantele financiare si despre modificarile in pozitia financiara a intreprinderii.Evaluarea rezultatelor trecute trebuie sa fie insotita de analiza lor, in vederea previzionarii performantei viitoare. Deci masura performantei are un efect anterior actiunii.

Rezultatul contabil are si alte utilizari(3):ghid al politicii de dividend si de acumulare ; mijloc de predictie a rezultatelor viitoare, cu scopul de a lua decizii de investire sau dezinvestire; mijloc de evaluare a capacitatii managementului de a conduce intreprinderea; mijloc de evaluare a deciziilor luate de alte grupuri legate de intreprinderea in cauza; instrument managerial intr-o serie de domenii din interiorul sau din afara intreprinderii(credibiliatea in fata organismelor de credit, reglementarea preturilor in conditii de monopol).

1 M Niculescu-“Diagnostic global strategic”, Ed, Economica, Bucuresti, 1997

2.M. Ristea-“Contabilitatea rezultatului intreprinderii” Ed. Tribuna Economica, Bucuresti

3. L. Olimid –“Masurarea rezultatului contabil” Ed. Economica, Bucuresti, 1998

Înţelegerea situaţiilor financiare principale

Dacă vrem să cunoaştem mai multe despre o firmă, despre performanţa ei trecută, despre sănătatea financiară curentă şi perspectivele viitoare, cea mai bună sursă de informaţii o reprezintă situaţiile financiare. De ce?

Pentru că evenimentele şi activităţile economice care afectează firma şi care pot fi translatate în numere /cifre contabile sunt reflectate în situaţiile financiare.

Unele situaţii financiare oferă o imagine a firmei la un moment dat, altele descriu schimbările care au avut loc într-o perioadă de timp. Toate sunt însă baza pentru evaluare a ce s-a întâmplat şi pentru previzionare a ce se poate întâmpla.

De exemplu:

Care este rata anuală de creştere a vânzărilor?

Cresc creanţele mai repede decât vânzările?

Dar comparativ cu concurenţa?

Deci, aceste tendinţe şi relaţii oferă o privire asupra oportunităţilor şi riscurilor unei companii, inclusiv creşterea, costurile, productivitatea, profitabilitatea, lichiditatea.

În consecinţă, situaţiile financiare ale unei companii pot fi folosite în diverse scopuri:

- ca un instrument analitic

- ca un instrument managerial

- ca semnalizator

- ca bază de previziune