Declanșarea jurisdicției penale naționale

Introducere

Jurisdicţia naţională internaţionalizată reprezintă o categorie specifică de jurisdicţie, prezentă în lume la etapa contemporană. Necesitatea instituirii unei jurisdicţii penale naţionale internaţionalizate a fost cauzată de o configurare politică, socială şi umanitară specifică, cauzată de comiterea multiplor crime, care constituie violări ale dreptului penal intern statelor pentru care s-a instituit jurisdicţia, dreptului şi obiceiurilor internaţionale umanitare, dreptului de ducere a războiului şi a convenţiilor internaţionale (selectiv sau cumulativ). Tribunalele sau curţile naţionale internaţionalizate reprezintă o îmbinare a esenţei curţii naţionale cu cea internaţională. Uneori ele sunt denumite „curţi hibrize” din cauza interconexiunii a două elemente disticte, independente şi chiar opuse unul altuia - cel naţional şi cel internaţional.

Tribunalele internaţionalizate îmbina nu doar elemente juridice interne şi internaţionale, ele incorporează personal, judecători, procurori interni şi internaţionali. Fiecare tribunal naţional internaţionalizat este unic după creare, compoziţiune, legislaţie aplicată. Tribunalele internaţionalizate sunt create pe teritoriul statelor unde crimele imputate au fost comise; ceea ce în opinia unor autori reflectă tendinţa de a persecuta comiterea crimelor, a pedepsi infractorii şi, în general, a înfăptui justiţia de către persoanele sau reprezentanţii lor, care au avut de suferit nemijlocit de pe urma atrocităţilor respective. Tribunalele internaţionale, de regulă, întruchipează rezultatul unui acord încheiat între guvernul statului de reşedinţă şi ONU. Pentru ca un tribunal internaţionalizat să-şi desfăşoare activitatea într-un mod eficient şi productiv e nevoie ca instanţele de jurisdicţie naţionale să funcţioneze cel puţin parţial; doar tribunalele de jurisdicţie naţională internaţionalizată se fondează în baza instanţelor naţionale (cerinţă vizibilă ad contrario în cazul tribunalelor internaţionale, cînd sistemele judiciare naţionale ale statelor respective au fost completamente distruse în perioada conflictelor şi crearea unui tribunal naţional internaţionalizat e fie imposibilă, fie inutilă). Tribunalele internaţionalizate necesită investirea unor cheltuieli mai mici, în comparaţie cu un tribunal internaţional. În opinia unor specialişti crearea şi funcţionarea eficientă a unui tribunal naţional internaţionalizat duce spre o proclamare şi dezvoltare a dreptului şi jurisdicţiei naţionale. Pentru ca un tribunal naţional internaţionalizat să desfăşoare o activitate eficientă şi compatibilă scopurilor instituirii sale, e nevoie de întrunirea a cîteva condişii esenţiale:

1) Sunt utilizate definiţii stricte ale infracţiunii, preluate din dreptul internaţional;

2) Judecătorii naţionali sunt independenţi şi imparţiali;

3) Judecătorii şi procurorii internaţionali posedă o vastă experienţă în judecarea crimelor de drept internaţional şi o pregătire promptă în desfăşurarea unui proces echitabil judiciar;

4) Partea apărării, precum şi reprezentanţii victimilor şi martorilor au acces la programe efective de protecţie.

5) Prevedrile dreptului naţional nu sunt copiate în acte statutare al tribunalelor (se face referinţă la ele).

Analizînd intrunirea condiţiilor respective cumulativ, putem deduce gradul de eficienţă lucrativă a curţii (tribunalului) naţionale internaţionalizate în cauză.