Administrarea firmelor comerciale prin franciză

I.INTRODUCERE

1.1.Definiţia conceptului

Multe persoane se referă la franciză ca "domeniu de activitate." Alţii se referă doar ca metodă de distribuţie a bunurilor şi serviciilor. Franciza nu este nici una, nici alta, este ceva mai mult. 

Franciza poate fi definită ca "o oportunitate de afaceri în care proprietarul unui serviciu sau a unei mărci de produs (francizorul) acordă drepturile de distribuţie locală şi/sau vînzare a serviciilor şi produselor unui individ (francizat) primind în schimb o taxa sau redevenţa în concordanţa cu standardele de calitate.

În legea francizei nr 52 / 28 august 1997 : Franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă între persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoană, denumită francizor, acordă unei alte persoane, denumită beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu.

Franciza atrage atât interesul francizatului, cât şi pe cel al francizorului. Liantul între cei doi este reprezentat de un concept de afacere mai degraba de actualitate decât nou, care aduce avantaje ambilor parteneri: proprietarul îşi sporeste faima şi îşi lărgeşte graniţele brand-ului, se extinde şi pătrunde pe noi piete, pe când francizatul vine în afacere mai mult cu curaj şi o dorintă mare de a reuşi, dar cu un capital mic investit şi obtine succes. Şi clienţii câstigă, nevoile lor fiind mai bine satisfăcute, obţin produse de calitate şi sporesc cererea, determinând şi o pantă ascendentă a producţiei, care va multiplica în final şi francizele.

1.2.Istoria francizei

În 1851, Signer Sewing Machines Company a pus la punct un sistem de vânzare a maşinilor sale de cusut printr-o reţea de distribuitori independenţi, cărora le oferea know-how-ul şi asistenţa tehnică, din dorinţa de a eluda legislaţia antitrust care interzicea vânzarea produselor către utilizatori, direct de fabricanţi.

Mai târziu aceasta metodă ingenioasă a fost preluată şi de companii mari, ca General Motors, Coca- Cola şi Ford Motor Company. Prima reţea modernă de franciză de distribuţie este considerată conceptul aplicat de directorul General Motors în 1929. În Europa, abia în anii 50 franciza devine ceea ce este astăzi, dar succesul il cunoaste tot in America.Până în anii 70, domeniu predilect de francizare a fost acela al confecţiilor, acum extinzându-se cu succes în turism şi servicii: Pizza Hut, Hilton, Sofitel, McDonald’s, Avis, Rent a Car.

II.Tipuri de franciză

  Pentru a avea o imagine asupra segmentelor de piaţă în care a pătruns sistemul de francize, vă prezentăm câteva domenii de activitate în care această metoda de comercializare este utilizată:

-francize fast-food -francize centre de reparaţii auto

-francize restaurante -francize leasing de automobile

-francize hoteluri -francize construcţii

-francize moteluri -francize divertisment

-francize producţia şi comercializarea

unei game diverse de bunuri

-francize servicii de contabilitate -francize agenţii de turism

-francize agricultură -francize tipografie

-francize galerii de artă -francize edituri

1. După domeniul de activitate în care este utilizată franciza distingem:

-franciza de distribuţie. Numeroşi  francizori recurg în acelaşi timp la diverse reţele de

distribuţie. Astfel, distribuţia produelor şi/sau serviciilor are loc fie, prin intermediul

beneficiarilor şi/sau al distribuitorilor agreaţi sau selectionaţi, fie (cel mai adesea)

prin beneficiari şi/sau sucursale proprii(Pronupţia,Lacoste,Kenvelo,Yves Rocher)

-franciza de servicii(fast-food,saloane cosmetică,pariuri sportive,Hilton)

-franciza de producţie în care francizatul fabrică produsele pe care apoi le vinde

respectând indicaţiile oferite de francizor în privinta procesului de producţie(Coca-Cola,Pepsi Cola,Elvila)

2. După modalitaţile de exploatare ale unei francize deosebim:

- franciza monocelulară sau directă;

franciza pluricelulară care poate fi:- franciza de dezvoltare zonală- acordarea unei persoane independente a unor drepturi exclusive pentru a dezvolta mai multe unităţi de franciză într-un anumit teritoriu pe o anumită perioada de timp.

- franciza de master în care francizorul acordă unui şef de întreprindere dreptul de a franciza el însuşi marca deţinută într-un spaţiu geografic bine determinat. Este folosită de francizori străini, în special pentru a pătrunde pe pieţe noi(restaurantul tip fast-food BURGER KING)