Analiza Structurii și Dinamicii Cheltuielilor Publice din Bugetul de Stat al României

1. Structura cheltuielilor publice din bugetul de stat – criterii şi componente (conform clasificaţiei bugetare)

1.1 Criterii de clasificare a cheltuielilor publice

,,Cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în formă bănească, care se manifestă între stat, pe de o parte, şi persoane fizice şi juridice, pe de altă parte, cu ocazia utilizării şi repartizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcţiilor acestuia”.(I.Văcărel).

Ideea de cheltuială publică s-a reliefat odată cu apariţia şi evoluţia consumului de resurse, în special, în formă banească, pentru satisfacerea nevoilor publice, fiind utilizată, atât în teorie, cât şi în practică, atât în sens juridic, cât şi economic.

Se cunosc următoarele criterii de clasificare a cheltuielilor publice:

- clasificaţia administrativă – aceasta se bazează pe principiul instituţiilor prin intermediul cărora se efectuează cheltuieli publice (instituţii publice autonome, ministere, unităţi administrativ teritoriale etc.).

- clasificaţia economică – are loc pe două criterii: criteriul ce arata scopul pentru care sunt efectuate plăţile (cheltuieli publice curente sau de funcţionare şi cheltuieli publice de capital sau de investiţii); criteriul existenţei sau nu a unei contraprestaţii (cheltuieli publice ale serviciilor publice, numite şi administrative şi cheltuieli publice de transfer).

- clasificaţia funcţională – include criteriul sectoarelor de activitate către care sunt repartizate resursele financiare publice atât în domeniul social: învăţământ, sanitare, ocrotire socială etc.; în domeniul cercetării; în domeniul economic (investiţii, acordarea de subvenţii şi facilităţi; în domeniul apărării şi siguranţei naţionale; în domeniul administrativ public central şi local; în ceea ce priveşte dobânzile aferente datoriei publice).

- clasificaţia financiară - se desfăşoara pe criteriul momentului efectuării şi a efectului avut de acestea şi pe criteriul forme de manifestare, ce pot fi cu prestaţie sau fara prestaţie, definitive sau provizorii; special sau globale)

- clasificaţia după rolul cheltuielilor publice în reproducţia socială – pot fi atât cheltuielile publice negative (reale) cât şi cheltuielile publice pozitive (economice)

- clasificaţia folosită de instituţiile specializate ale O.N.U. – se realizeaza pe criteriile:

1. funcţională ce include cheltuielile publice care se împart în cheltuieli pentru: servicii publice, apărare, locuinţe şi servicii comunale, recreaţie, cultură şi religie, acţiuni economice, alte scopuri, educaţie, sănătate, securitate socială.

2. economică ce include cheltuielile publice care reprezintă un consum final şi cheltuielile publice care au ca scop formarea brută de capital)