Caracterizarea Generală a Serviciului Fiscal de Stat al Republicii Moldova

Practica de licenţă am avut ocazia să o petrec în incinta Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău Oficiul Fiscal sect. Riscani, Direcţia Control Fiscal, situat pe strada Kiev 3A. Am petrecut practica timp de 8 săptămîni (40 de zile lucrătoare). Am aplicat în practică cunoştinţele mele teoretice căpătate în timpul orelor.

Am încercat să pătrund în esenţa atribuţiilor Inspectoratului Fiscal, ca organ de administrare fiscală şi a colaboratorilor acestuia. În timpul practicii de licenţă am făcut cunoştinţă cu documente fiscale utilizate pentru a duce evidenţa contribuabililor şi a obligaţiilor fiscale, cu baza de date şi modul de utilizare a acesteia.

Am oferit consultaţii contribuabililor pe diferite teme şi probleme ale legislaţiei fiscale, ce ţin de modul, locul şi perioada executării obligaţiilor fiscale faţă de stat. Totodată am observat principalele probleme cu care se confruntă colaboratorii Inspectoratului Fiscal, cum ar fi:

- necunoaşterea legislaţiei de către contribuabili;

- nedeclararea veniturilor;

- greşelile comise de persoanele cu funcţie de răspundere la înregistrarea documentelor, care duc la apariţia unor informaţii greşite în baza de date.

În raportul dat voi descrie unele greşeli constatate în procedura de soluţionare efectuată de către inspectorii fiscali, voi descrie în mai detaliat lucrările ce le-am efectuat în timpul practicii de licenţă. Voi încerca să descriu atribuţiile Inspectoratului Fiscal, procesul de achitare a impozitelor de către contribuabili şi modul în care am participat la realizarea acestui proces.

Capitolul 1:,,Caracterizarea generală a Serviciului fiscal de Stat al Republicii Moldova”

1.1:,,Istoria şi structura organizatorică a Serviciului fiscal de Stat”

Decenii de-a rîndul sistemul fiscal autohton s-a dezvoltat paralel cu cel al URSS, după aceleaşi legi, principii şi regulamente, cuprinzînd atît drepturile, cît şi obligaţiile, responsabilităţile inspectoratelor fiscale. În RSSM, ca şi în URSS, a fost stabilit un sistem strict centralizat de calculare şi încasare în buget a impozitelor şi altor plăţi percepute de la întreprinderile şi organizaţiile de stat, cooperativele agricole şi de producere, precum şi de la populaţie. Primul document despre crearea inspectoratelor fiscale de stat orăşeneşti şi raionale este Legea nr. 68 din martie 1990, aprobată de Sovietul Miniştrilor al RSSM. Tot atunci, pe lîngă Ministerul Finanţelor, şi-au început activitatea anumite subdiviziuni fiscale, dar care nu intrau în componenţa organelor financiare locale.

Începînd cu anul 1991, în republică a început să se aplice propria legislaţie fiscală, ţinîndu-se cont de specificul economiei şi interesele bugetare naţionale. La 15 februarie, Sovietul Suprem adoptă Legea privind priorităţile dezvoltării sociale a statului şi complexului agroindustrial, în care se prevăd particularităţile impozitării beneficiului întreprinderilor, însoţite de o listă suplimentară de înlesniri, acordate acestor gospodării.

La 17 noiembrie 1992 Parlamentul adoptă Legea privind bazele sistemului fiscal. Această lege determină principiile economice, juridice şi organizaţionale generale de constituire a sistemului fiscal, prevede tipurile impozitelor şi competenţa organelor puterii de stat, drepturile şi obligaţiile contribuabililor, drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea organelor fiscale, apărarea contribuabililor, răspunderea pentru încălcarea legislaţiei. Sistemul fiscal prevedea 10 impozite generale de stat şi 10 locale, numărul cărora ulterior creşte.