Cuprins
- Introducere 3
- 1. Sistemul infracțiunilor economice. 4
- 2.Victima și Gravitatea prejudiciabilă sporită 7
- 3.Aspecte criminologice privind infracțiunile economice asupra victimei 8
- Concluzie 10
- Bibliografie 11
Extras din referat
Introducere
Economia națională a Republicii Moldova este influențată, în principal, de modul de funcționare a diferitelor ramuri care ocompun. Pînă la începutul anilor '90 ai secolului trecut, economia națională a țării se caracteriza prin sistemul centralizat-birocratic de conducere a activității economice, prin proprietatea colectivă, ruptă de cei care produceau, factori negativi care au determinat rămînerea în urmă a dezvoltării economiei naționale. Tocmai de aceea, o dată cu democratizarea societății, s-a impus, ca o necessitate imediată, efectuarea de schimbări de structură în economia națională. O daună considerabilă dezvoltării țării noastre pe calea constituirii statului de drept pot cauza infracțiunile economice, care atentează la diferite sfere de activitate a statului și a agenților săi economici.
În rezultatul săvîrșirii infracțiunilor economice nu se realizează în deplinătate bugetul țării, o mare parte din agenții economici se eschivează de la plata impozitelor, încalcă normele de achitare a creditelor și de folosire a mijloacelor bancare, practică activitatea ilegală de întreprinzător, se ocupă cu contrabanda, cufabricarea și punerea în circulație a banilor falși și a titlurilor de valoare false, produc și comercializează mărfuri de proastă calitate sau necorespun zătoare standardelor, înșeală clienții, spală banii murdari
Gravitatea prejudiciabilă sporită a infracțiunilor economice constă în faptul că în urma lor cetățenii pierd o cantitate enormă de bunuri materiale necesare satisfacerii necesităților materiale și spirituale, dezvoltării economiei naționale.
Instabilitatea legislativă, mai ales a legislației fiscale, modul incoerent de aplicare a acesteia, precum și politica fiscală excesivă, ca cea mai rapidă și „eficientă” modalitate de procurare a resurselor financiare publice, reprezintă factorii principali care determină desprinderea unei părți din economia oficială și alipirea acesteia la „economia subterană”, contribuind, prin venituri care nu pot fi folosite în procesul economic licit, la „dezvoltarea” și creșterea produsului intern brut al acestei „economii subterane”. Existența acestui sistem legislativ fiscal deficitar și instabil, care, pe lângă faptul că este incomplet, suferă numeroase modificări și completări, atât de fond, cât și de formă, prezintă mari lacune, imprecizii și ambiguități, contribuie la amplificarea fenomenului evaziunii fiscale prin exploatarea cu maximă abilitate de către contribuabili a acestor deficiențe pentru evitarea plății impozitelor și taxelor, având un impact negativ asupra capacității statului de a se finanța.
1. Sistemul infracțiunilor economice.
Articolul 126 al Constituției, caracterizînd economia Republicii Moldova ca o economie de piață, are în vedere economianațională, în același context reglementar, este statuat că statul trebuie să asigure, printre altele: libertatea comerțului și activității deîntreprinzător; protecția concurenței loiale; crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producție; protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară etc.
Așadar, conceptul de economie națională a Republicii Moldova este o categorie economică fundamentală, care desemnează ansamblul de resurse natural și umane, de activități productive, de schimb și servicii, constituite ca ramuri sau domenii de activitate economică, pe teritoriul național al Republicii Moldova, ca rezultat al dezvoltării forțelor de producție și al diviziunii sociale a muncii,în cadrul frontierelor țării noastre.
Economia națională a Republicii Moldova este influențată, în principal, de modul de funcționare a diferitelor ramuri care ocompun. Pînă la începutul anilor '90 ai secolului trecut, economia națională a țării se caracteriza prin sistemul centralizat-birocratic de conducere a activității economice, prin proprietatea colectivă, ruptă de cei care produceau, factori negativi care au determinat rămînerea în urmă a dezvoltării economiei naționale. Tocmai de aceea, o dată cu democratizarea societății, s-a impus, ca o necessitate imediată, efectuarea de schimbări de structură în economia națională. A fost desființată proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție, întreprinderile de stat fiind reorganizate ca societăți comerciale, funcționînd după principiile economiei de piață.Totodată, s-a dat curs liber inițiativei private în economie, ceea ce a determinat apariția unui sector privat cu pondere din ce în ce mai mare în realizarea produsului intern brut în economia moldovenească, aceasta devenind astfel o economie de piață. Concluzia ce seimpune este aceea că economia națională a Republicii Moldova este o realitate obiectivă, aflată în plin proces de transformare, și ease înscrie printre valorile fundamentale ale societății, care trebuie să se bucure de ocrotire juridico-penală.
O daună considerabilă dezvoltării țării noastre pe calea constituirii statului de drept pot cauza infracțiunile economice, care atentează la diferite sfere de activitate a statului și a agenților săi economici.
Bibliografie
1.Barbăneagră A., Berliba V., Bârgău M. et al. Comentariu la Codul penal al Republicii Moldova. Chișinău: ARC, 2003. 836 p.
2. Barbăneagră A., Berliba V., Gurschi C. et al. Codul penal comentat și adnotat. Chișinău: Cartier, 2005. 656 p.
3. Barbăneagră A., Alecu Gh., Berliba V. et al. Codul penal al Republicii Moldova. Comentariu. (Adnotat cu jurisprudența CEDO și a instanțelor naționale). Chișinău: Sarmis, 2009. 860 p
4. Bulai C. Manual de drept penal. Partea Generală. București: All, 1997. 650 p
5. Cojanu G. Răspunderea penală pentru actele de diversiune potrivit legislației Republicii Moldova și a României.
6. VOICU, C. Criminalitatea afacerilor. București: Editura Inspectoratului General al Poliției, 1997.
7. VOICU, C. Spălarea banilor murdari. București: SYLVI, 1999.
8. BORODAC, A. Manual de drept penal. Partea Specială: pentru învățământ universitar. Chișinău, 2004.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Victima infractiunii economice.docx