Comerțul exterior a Republicii Moldova cu CSI

INTRODUCERE

Republica Moldova, fiind săracă în resurse naturale, este condamnată să aibă o economie deschisă spre exterior. Astăzi, avantajul competitiv al ţării noastre pe pieţele internaţionale se bazează pe unicul factor abundent - solul fertil, care şi determină ponderea înaltă (mai mult de 70%) în exportul total a produselor agro-alimentare.

Este absolut clară necesitatea urgentă a diversificării gamei produselor exportate şi a pieţelor de desfacere. Dezvoltarea durabilă a ţării depinde de abilitatea de a dezvolta aceste domenii ale activităţii economice, în care Moldova are sau poate avea un mare potenţial de export. Stabilitatea economică a Republicii Moldova şi reducerea crizei profunde prin care ea trece acum, poate fi garantată doar de existenţa unui sector agro-industrial şi industrial eficace, care să poată asigura competitivitatea produselor moldoveneşti pe toate pieţele, şi care, prin urmare ar mări numărul de braţe de muncă atrase în procesul producţiei, şi respectiv reducerea numărului de şomeri, fapt care spre final duce la ridicarea prosperităţii ţării.

Din aceste considerente reiese importanţa acestei teme, care-i revine lărgirii şi diversificării exporturilor din Moldova, ca prioritate vitală în asigurarea unei dezvoltări durabile şi ascendente a economiei. Faptul că până în prezent exportul din Moldova este orientat spre anumite pieţe generează o situaţie de risc şi de nesiguranţă.

Scopul lucrării este de a analiza relaţiile comerciale ale Republicii Moldova cu Comunitatea Statelor Independente şi de a arăta care pot fi măsurile ce trebuie infăptuite pentru a creşte exportul din Republica Moldova.

Informaţia a fost colectată în special în baza rapoartelor, notelor informative, rezultatelor de activitate economică pentru ultimii ani de la ministerul Economiei, Agriculturii şi Industriei Alimentarei, Comerţului ale Republicii Moldova. La fel am selectat informaţii din unele rapoarte ale proiectului german de promovare a comerţului exterior al Republicii Moldova „Procomerţ” în care a fost reflectată situaţia în unele sectoare ale economiei republicii. În afară de acestea, am utilizat multe publicaţii ale profesorului universitar Valentin Osadcii, în care a fost fundamentată teoria dezvoltării durabile a Republicii Moldova.

CAPITOLUL I. COMERŢULUI EXTERN ROLUL ŞI STRUCTURA

1.1 Noţiunea comerţului exterior

Comerţul internaţional - totalitatea schimburilor de bunuri şi servicii dintre două sau mai multe state. În cazul, în care comerţul internaţional cuprinde toate statele lumii el devine comerţ mondial. Comerţul internaţional privit din unghiul de vedere al unei singure ţari se numeşte comerţ exterior (CME). Orice Comerţ Exterior are următoarele elemente: export, import, reexport şi tranzit. La baza dezvoltării CME stau producţia de bunuri materiale destinate schimbului şi diviziunea internaţională a muncii, precum şi politica activă a statului de încurajare, liberalizare şi ocrotire a tranzacţiilor comerciale externe.

În obiectul comerţului internaţional intra schimbul de bunuri materiale şi schimbul de prestaţii de servicii.

Prin export se înţelege activitatea desfăşurată de persoane autorizate pentru vânzarea produselor şi serviciilor unei ţari în alte ţări, iar prin import - activitatea desfăşurată de persoanele aparţinând unei ţari pentru cumpărarea de bunuri materiale şi servicii din diferite ţari. Exportul şi importul de servicii sunt cunoscute şi sub denumirea de export şi import invizibil.

Reexportul constă în activitatea desfăşurată de persoane autorizate de a cumpăra mărfuri din unele ţări şi de a le revinde în altele, cu sau fără unele modificări fizice a lor. Când se practică raţional şi pe scara largă reexportul este o sursă importanta de profit şi un factor de promovare a comerţului internaţional.

Comerţul de tranzit constă în activitatea desfăşurată de persoane autorizate pentru transportul mărfurilor străine pe teritoriul naţional, precum şi în activitatea de depozitare temporară a lor în condiţii de securitate. Tranzitul este un comerţ invizibil.

Totuşi principalele elemente ale Comerţului Exterior sunt exportul şi importul, de aceea mai departe în lucrare se vor caracteriza, în general, numai acestea. În structura organizatorică a activităţii de Comerţ Exterior putem sublinia două forme, şi anume: 1. Comerţul exterior direct, 2. Comerţul exterior indirect.

I. Comerţul exterior direct - presupune antrenarea directă a producătorului în afacerile economice internaţionale fie ca exportator, în realizarea producţiei destinate exportului, fie ca importator, în consumul bunurilor şi serviciilor importate, eliminând sau reducând la minimum unităţile intermediare. Producătorul realizează concomitent cu funcţia de producţie şi funcţia comercială externă, el face CME în nume şi pe cont propriu.