Concurență neloială - Microsoft

Concurenta este considerata neloiala atunci cand activitatea comerciantului se realizeaza prin folosirea de procedee nelegale, contrare uzantelor comerciale.

Procedeele care caracterizeaza concurenta neloiala sunt numeroase. Acestea, fie acte, fie fapte contrare legii si uzantelor cinstite, pot fi grupate in infractiuni, contraventii si/sau delicte civile.

Faptele pe care legea le considera acte de concurenta neloiala(art.4 si art.5 din Legea nr.11/1991) sunt cele care urmaresc crearea unei confuzii, tinzand sa produca in viziunea consumatorului ideea ca intreprinderea,podusele sau serviciile provin de la concurent sau exista legaturi stranse intre oferte; sau obtinerea in detrimentul concurentei de foloase sau avantaje in activitatea economica prin practici contrare legii sau moralei. De aceea,reclama comparativa,implicand elemente de neloialitate in scopul obtinerii unor avantaje de piata,este ilicita,cand comparatia este inexacta si neobiectiva.

LEGEA nr. 11 din 1991 privind combaterea concurentei neloiale ART. 5

„Constituie infractiune de concurenta neloiala si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la doi ani sau cu amenda de la 20.000 lei la 100.000 lei : a) intrebuintarea unei firme, unei embleme, unor desemnari speciale sau a unor ambalaje de natura a produce confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant ; b) producerea in orice mod, importul, exportul, depozitarea, punerea in vinzare sau vinzarea unor marfuri purtind mentiuni false privind brevetele de inventii, originea si caracteristicile marfurilor, precum si cu privire la numele producatorului sau comerciantului, in scopul de a induce in eroare pe ceilalti comercianti si pe beneficiari. Pentru mentiuni false asupra originii marfurilor se inteleg orice indicatii de natura a face sa se creada ca marfurile au fost produse intr-o anumita localitate, intru-un anumit teritoriu sau intr-un anumit stat. Nu se socoteste mentiune falsa asupra originii marfurilor denumirea unui produs al carui nume a devenit generic si indica in comert numai natura lui, afara de cazul cind denumirea este insotita de o mentiune care ar putea face sa se creada ca are acea origine.”

Potrivit prevederilor Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale, "constituie un act de concurenta neloiala orice act de concurenta contrar practicilor cinstite in materie industriala sau comerciala" (art. 10 bis 2). Art. 10 bis 3: "Trebuie sa fie interzise mai ales: 1) orice fapte care sunt de natura sa creeze, prin orice mijloc, o confuzie cu intreprinderea, produsele sau activitatea industriala sau comerciala a unui concurent; 2) afirmatiile false in exercitarea comertului, care sunt de natura sa discrediteze intreprinderea, produsele sau activitatea industriala sau comerciala a unui concurent; 3) indicatiile sau afirmatiile a caror folosire, in exercitarea comertului, sunt susceptibile sa induca publicul in eroare cu privire la natura, modul de fabricatie, caracteristicile, aptitudinea la intrebuintare sau cantitatea marfurilor".

MICROSOFT

Microsoft Corp (NASDAQ: MSFT) este o companie americana, cea mai mare producatoare de software din lume, cu peste 50.000 de angajati in mai multe tari. Deseori numele firmei se prescurteaza "MS". Are sediul in Redmond, Washington, SUA.

Pana in momentul de fata a livrat, si continua sa livreze, cel mai mare numar de sisteme de operare pentru calculatoare personale, anume sistemul MS Windows, in numeroasele sale variante.

Compania a fost fondata in 1975 de catre Bill Gates si Paul Allen, dupa ce, cu 3 ani in urma, aceiasi infiintasera compania Traf-O-Data, cu care insa nu au avut succesul scontat. Directorul general este in momentul de fata Steve Ballmer.

“ Sun Microsystem a depus o plangere la Comisia Europeana, acuzand Microsoft ca nu ii permite accesul la interfetele tehnice ale sistemului de operare pentru Windows, Sun neputand sa dezvolte astfel produse compatibile cu sistemul de operare Windows.”

Decembrie,1998

Comisia Europeana incepe astfel o investigatie, principala ingrijorare a UE fiind aceea ca, prin legarea Windows Media Player de sistemul de operare Windows, si vanzarea acestor produse la pachet, Microsoft impiedica alti producatori de media playere (precum Sun, Novell, RealTime) sa intre pe piata si sa concureze pe un teren corect.

Comisia a stabilit in 2004, printr-o decizie confirmata in anul 2003 de justitie, ca Microsoft a refuzat sa dezvaluie concurentei anumite informatii privind interoperabilitatea unor aplicatii legate in special de servere.

In martie 2004, Comisia a emis decizia finala hotarand ca Microsoft a abuzat de pozitia sa dominanta de pe piata. Compania a fost obligata la plata unei amenzi de 497 milioane euro. Mai mult, Microsoft trebuia sa divulge informatii tehnice cu privire la propriul software si era obligata sa lanzeze o versiune Windows fara MediaPlayer.

In luna iunie 2004, Microsoft a cerut anularea deciziei in fata Curtii de Prima Instanta. Intre timp compania americana a platit amenda si a lansat o noua versiune a sistemului sau de operare, Windows XP N, fara produsul Windows Media Player, versiune care nu s-a bucurat de succes la comercializare

Informatiile tehnice prezentate de Microsoft Comisiei Europene nu au fost considerate satisfacatoare si in luna iulie a anului trecut, Comisia a impus Microsoft o amenda suplimentara de peste 280,5 milioane euro.

E drept compania americana a inceput sa furnizeze public, oricarui operator interesat, sub forma de licenta, “codurile sursa” ale propriului soft, dar tarifele au fost considerate nejustificate.

In sala mare a Curtii Europene de Prima Instanta din Luxemburg, 13 judecatori au mentinut sentinta controversata a unei instante inferioare conform careia Microsoft abuzase de pozitia sa dominanta pe piata.

Curtea Europeana de Prima Instanta din Luxemburg a dat dreptate Comisiei in aproape toate punctele din decizia din 2004. Cu toate acestea, hotararea putea fi atacata in fata Curtii Europene de Justitie in termen de doua luni de zile.

Pe de alta parte, Comisarul European pentru Concurenta, Neelie Kroes, era de parere ca o modalitate de masurare a succesului deciziei ar fi diminuarea cotei de piata a Microsoft.

"Microsoft isi majoreaza in continuu cota de piata in cadrul sectorului serverelor si acest lucru ma ingrijoreaza.O cota de piata sub 95% ar fi o cale de masurare a succesului. Nu poti sa tragi o linie si sa spui ca 50% ar fi cota de piata corecta, dar o scadere semnificativa a cotei de piata este ceea ce am vrea sa vedem in perioada urmatoare", a declarat Kroes.