Control Financiar Exercitat prin Cenzori

Controlul financiar exercitat prin cenzori

În vederea efectuării de acte de comerţ, persoanele fizice sau juridice se pot constitui în societăţi comerciale, care în conformitate cu Directivele Europene aleg una sau mai multe persoane, în funcţie de mărime, ce au sarcina de verificare a situaţiilor financiare. Acest control în ţara noastră se face sub forma controlului cenzorial sau a auditului financiar. Societăţile care întocmesc situaţii financiare anuale simplificate acordă mandatul de cenzor uneia sau mai multor persoane, în funcţie de mărimea societăţii, cu condiţia ca numărul să fie impar.

Astfel, la articolul 11, aliniatul (4) din OG nr.17/31.01.2007 pentru modificarea şi completarea OG nr.65/2004 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, cu privire la cenzori se prevede: ”Activitatea de cenzor poate fi desfăşurată, potrivit legii, de către experţi contabili, persoane cu studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi experienţă în activitatea financiar-contabilă de cel puţin 5 ani, precum şi de către societăţile comerciale membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România ”.

La nivelul societăţilor comerciale şi altor forme de organizare a agenţilor economici, controlul financiar se realizează prin cenzori, precum şi prin organe şi forme prevăzute în actele normative, contractele de societate şi statutele proprii de înfiinţare şi organizare. Dacă în ce priveşte controlul financiar al statului exercitat de organele specializate ale Ministerului Finanţelor se poate spune că acesta este organizat şi funcţionează în bune condiţiuni, nu acelaşi lucru se poate spune despre controlul financiar propriu exercitat la nivelul societăţilor comerciale.

Sunt cazuri când societăţi comerciale nu au prevăzute în structura organizatorică compartimente specializate de control financiar preventiv şi de gestiune, considerându-se eronat ca fiind suficiente comisiile de cenzori.

Cu toate că acestora le revin importante atribuţiuni pe linia verificării modului cum sunt gospodărite mijloacele materiale şi băneşti ale unităţii, totuşi considerăm că prin îndeplinirea acestor atribuţiuni nu pot fi acoperite în întregime cele două forme de control necesare într-o unitate: controlul preventiv şi controlul de gestiune.

Având neajunsul exercitării unui control financiar prin compartimente cu sarcini de serviciu propriu, totuşi controlul prin cenzori funcţionează satisfăcător la societăţile comerciale, având drepturi şi atribuţiuni clar stabilite prin lege şi statute proprii.

Pentru celelalte obligatii impuse de lege , cenzorii vor putea lucra separate. Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului.

Controlul prin cenzori funcţionează distinct la societăţile comerciale, cu drepturi şi atribuţii stabilite prin lege şi statutele proprii.

1. Alegerea cenzorilor

Pentru exercitarea auditului statutar sau legal, adunările generale ale acţionarilor din cadrul societăţilor comerciale aleg trei cenzori şi un supleant, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare; numărul cenzorilor (titulari) este în toate cazurile impar, din care unul este preşedinte şi tot atâţia supleanţi. Cel puţin unul din cenzori trebuie să fie contabil autorizat în condiţiile legii sau expert contabil. La societatea pe acţiuni, cenzorii trebuie să fie acţionari, cu excepţia cenzorilor contabili. Majoritatea cenzorilor şi a supleanţilor trebuie să fie cetăţeni români.

Cenzorii se aleg de adunarea generală a societăţii comerciale cu mandat pe o durată de trei ani şi cu posibilitatea de realegere. La societatea in care statul detine cel putin 20 % din capitalul social, unul dintre cenzori va fi rcomandat de Ministerul Finantelor.