Extras din proiect
Propuneţi o idee de afaceri inovativă şi motivaţi alegerea făcută.
O afacere de succes şi cu viitor în România este cultivarea legumelor în sistem biologic. Agricultura ecologică este susţinută pe plan internaţional, mai mult decât oricare alt domeniu. Oamenii au nevoie să se hrănească şi să trăiască într-un mediu sănătos, şi aceasta este partea bună a afacerii: nu doar o parte din ei, ci toţi oamenii au nevoie şi sunt preocupaţi de sănătate.
Se potriveşte foarte bine pentru o afacere familială într-o fermă agricolă relativ mică (între 3 şi 5 hectare). Piaţa externă pentru produse „bio” rezultate din agricultură ecologică este încă liberă, lipsită de concurenţă la unele specii de legume şi fructe pe care noi le putem produce (vinete, ardei, zmeură, cătină). Impactul procesului de producţie ecologică asupra mediului este minim.
În urma recoltării, zmeura va fi utilizată pentu a produce dulceaţă, iar cătină pentru export şi pentru farmaciile cu care vom semna contracte având în vedere că avem produse de calitate superioară. În acelaşi timp legumele vor ajunge pe mesele clienţilor interesaţi de produsele noastre care sunt în număr foarte mare.
Probabil vă intrebaţi de ce zmeură şi de ce cătină ?
Având în vedere faptul că în România există foarte puţini producători de acest tip, iar cererea este mare, potenţialii clienţi cerând atât produsul fruct cât şi produs finit (dulceata, gem) am hotărât să plantăm zmeură.
De ce bio ?
Foarte simplu, deoarece majoritatea firmelor care au producţie de cătina, zmeură s.a folosesc diferite substante care le forţeaza să crească, să aibă o diferită culoare, să aibă un anumit gust etc., ajungând în cele din urmă să fie pline de chimicale. Iar introducerea pe piaţă a unor produse bio, sănătoase şi gustoase ar atrage mulţi clienţi dornici să mănânce sănătos şi să îşi amintească de copilărie prin intermediul produselor noastre obţinute după “reţeta bunicii”.
Profitând de campaniile de presă care prezintă E-urile drept substanţe periculoase pentru sănătate, produsele ecologice rezultate din agricultură ecologică câştigă din ce în ce mai mult teren şi este o afacere potrivită în aceste timpuri de criză economică.
2. Propuneţi 4 variante de proiect de investiţii pentru ideea de afacere.
Nr.
Crt. Indicatori U.M. P1 P2 P3 P4
1 Investţia totală, din care It: MIL.LEI 900 1 000 800 1 100
- anul I 400 500 600 600
- anul II 400 500 - 300
- anul III 100 - 200 200
2 Capacitatea anuală de producţie (qh) KG 350 420 280 440
3 Valoarea anuală a producţiei (Vh sau Qh) MIL.LEI 1100 1350 1000 1400
4 Cheltuieli anuale de producţie (Ch) MIL.LEI 500 500 400 600
5 Durata de funcţionare (D) ANI 15 15 15 15
6 Durata de realizare (d) ANI 3 2 3 3
7 Profitul anual (Ph) MIL.LEI 600 850 600 900
8 Profitul total (Pt) MIL.LEI 9 000 12 750 9 000 13 500
Aceste 4 variante de proiect reprezintă cele patru imobilizari pe care vrem să le achiziţionăm în vederea îmbunătăţirii activităţii şi creşterea productivităţii.
În cadrul proiectului numărul 1 dorim să achiziţionăm un sistem de irigare.
Proiectul 2 reprezintă cel de-al doilea obiectiv de achiziţionat şi anume un utilaj agricol.
Prin proiectul 3 investim într-un sistem de încălzire pentru anotimpurile reci.
Proiectul 4 îşi propune achiziţionarea unei linii de procesare a fructelor si legumelor dar şi sterilizare a borcanelor de dulceaţă şi tocană.
3. Stabilirea nivelului ratei de actualizare folosită în calculul indicatorilor analizei dinamice
Eficienţa evaluată în cadrul proiectelor de investiţii este reală numai pentru datele de intrare cu privire la costurile şi avantajele care au stat la baza calculării indicatorilor de eficienţă economică.
Riscul inerent investiţiilor porneşte de la progresul tehnic care motivează investitorul să realizeze o investiţie, în timp ce incertitudinea specifică investiţiei influenţează elementele fluxului de trezorerie generat de proiectul de investiţii.
Sunt influenţate cu precădere rezultatele previzionate ale rezultatelor economice şi financiare: profitul, cash-flowul, venitul net care depind de costuri, de preţul de vânzare şi de volumul vânzărilor, şi care nu pot fi previzionate cu exactitate.
Una din practicile cel mai des utilizate în evaluarea cash-flow-ului viitor este dată de actualizarea sumelor ce vor fi obţinute (previzionate anterior) la o rată care cuantifică atitudinea faţă de risc a investitorului.
În literatura de specialitate se apreciază că există trei tehnici de determinare a ratei de actualizare a proiectelor de investiţii: costul de oportunitate; rata fără risc şi o serie de prime de risc; costul mediu ponderat al capitalului
Atunci când un proiect de investiţii nu generează o rată a rentabilităţii fără risc, acesta trebuie respins. În ţara noastră rata fără risc poate fi: rata de remunerare a bonurilor de tezaur, sau media ratelor dobânzii la depozite practicată de băncile agreate de BNR, în limita plafonului garantat de aceasta în caz de intrare în incapacitate de plată a băncilor respective.
În urma unui studiu efectuat pe piaţă am hotărât că cea mai bună decizie este să folosim ca rată de actualizare un procent de 15% care este format din rata dobânzii la depozite deoarece constituie un reper credibil şi depozitele la bănci sunt considerare plasamente cu un grad de siguranţă satisfăcător, din rata inflației care este de 3,7%. O alta componenta este o rata de risc care la noi este de 5%, nivel maxim deoarece în agricultură într-o secundă se poate pierde totul.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Decizii de Investitii si Finantare a Afacerilor.doc