Dezvoltarea Ecoturismului în Parcul Național Cheile Bicazului

Cap 1. Motivarea alegerii destinaţiei turistice şi a formei de turism

Parcul Naţional Cheile Bicazului se întinde între judeţele Harghita şi Neamţ, cu o suprafaţă de 6675 ha şi este cea mai importantă zonă geologică din ţara noastră.

Cheile Bicazului sunt incluse într-un parc naţional, denumit Parcul Naţional Cheile Bicazului alături de Lacul Roşu, Hăşmaşul Mare-Piatra Singuratică, Hăşmaşul Negru şi Cheile Şugăului.

Am ales această regiune deoarece este o zonă geografică deosebit de pitorească din România, străbătută de drumuri cu serpentine şi de formaţiuni stâncoase impresionante (Piatra Altarului - 1120 m altitudine, Piatra Pinteştilor - 847 m, Piatra Arşiţei - 835 m, Piatra Surducului, Poarta de Piatră şi Poliţele Bardosului), monumente ale naturii (Avenul Licaş, rezervaţie speologică, Lacul Roşu). extremitatea estică a parcului mai sunt ocrotite două peşteri, Toşorog şi Munticelu. Cheile Bicazului este o trecătoare frumoasă între Ardeal şi Moldova, unul din cele mai spectaculoase locuri în lanţul Carpaţilor. În Cheile Bicazului este situat şi Lacul Roşu, cel mai mare lac de baraj natural din ţară şi de o frumuseţe rară. Lacul Roşu a luat naştere prin alunecarea unui pinten de munte care a barat albia Bicazului superior. Oglinda lacului este străpunsă de trunchiuri de brazi, rămăşiţe ale pădurii inundate, având o adâncime de 9,5 m.

Am ales ca forma de turism ecoturismul deoarece în Parcul Naţional Cheile Bicazului întâlnim o mare biodiversitate, specii valoroase, peisaje superbe şi numeroase ecosisteme ceea ce conduce la existenţa ecoturismului în această regiune.

Zona prezintă un mozaic complex de valori naturale, culturale şi istorice iar acest lucru a dus la o diversitate foarte mare a acţiunilor administraţiei. Astfel, în perimetrul parcului naţional sunt admise doar activităţile tradiţionale practicate numai de membrii comunităţilor din zona acestuia şi de persoanele care deţin terenuri în interiorul parcului, activităţi tradiţionale ce sunt reglementate prin planul de management. Se urmăreşte şi menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.

Cap 2. Prezentarea contextului economic local

Industria Turismului s-a dezvoltat foarte repede, în special în ultimii 20 de ani. Această industrie este una dintre cele mai bine dezvoltate din toată lumea şi aduce anual un profit demn de luat în seamă. “Industria turismului crează noi locuri de muncă, creştere economic a ţării şi sprijină dezvoltarea infrastructurii”, creând locuri de muncă pentru o parte însemnată a populaţiei.

Oamenii din zona Cheile Bicazului sunt meşteri populari în prelucrarea lemnului, plutăritul lemnului, ceramicii, ţesăturilor, împletiturilor, creşterea animalelor şi agriculturi. Din cele mai vechi timpuri, femeile sunt pricepute gospodine şi harnice în tot ce ţine de gospodărie şi la cele necesare portului în stative. Femeile execută ţesături, cum ar fi costumele populare, cergi şi altele, menite să împodobească locuinţa.

Costumele populare specifice sunt: - secuiesc pentru etnicii maghiari din Gheorgheni şi Bălan; - moldovenesc pentru locuitorii din Bicaz

Industria: În 1890 au apărut primele fabrici de prelucrare a lemnului şi au pus baza dezvoltării unei prelucrări moderne a acestuia şi a unui comerţ înfloritor.

• din 1935, în oraş funcţionează fabrica de cherestea şi lăzi

• după 1970:

- Întreprinderea de Piese Turnate

- Industria de Prelucrare a Lemnului

- Filatura de In şi Cânepă

- Întreprinderea de Stofă, Mobilă şi Ţesături tehnice

- Fabrica mixtă de industrie locală

- Centrul de Fructe de Pădure

- Fabrica de Ciment

- Cariera de Calcar

- Industria materialelor de construcţii

- Industria producţiei de energie electrică, datorat centralei hidroelectrice din Stejaru

- Industria alimentară.