Economia Turismului - Cluj

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 44 în total
Cuvinte : 7473
Mărime: 140.76KB (arhivat)
Publicat de: Hortensia Roman
Puncte necesare: 8

Extras din proiect

CAPITOLUL I

PREZENTAREA ZONEI

Judeţul Cluj este unul dintre cele mai dezvoltate judeţe ale României. Potenţialul său economic este dat de resursele locale, tradiţia şi experienţa de durată în majoritatea sectoarelor.

Importantă este şi poziţia sa de lider al comerţului în Transilvania, datorită aşezării sale favorabile, la intersecţia rutelor comerciale importante care leagă Europa Centrală de zona Balcanilor.

Judeţul Cluj cuprinde cinci municipii: Cluj - Napoca, Turda, Dej, Câmpia Turzii şi Gherla, un oraş - Huedin, 75 comune şi 420 de sate.

1.1. AŞEZARE

Judeţul Cluj se situează în jumătatea nord-vestică a ţării, între paralelele de 47°28'44" în nord şi 46°24'47" în sud, respectiv meridianele de 23°39'22" în vest şi 24°13'46" în est. Se întinde pe o suprafaţă de 6674 kmp desfăşurată în zona de contact a trei unităţi naturale rerezentative : Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Cîmpia Transilvaniei şi se învecinează la nord-est cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la est cu judeţul Mureş, la sud cu judeţul Alba, iar la vest cu judeţele Bihor şi Sălaj.Relieful este predominant deluros şi muntos, altitudinile maxime înregistrîndu-se în masivele Vlădeasa 1842 m şi Muntele Mare 1826 m , iar altitudinea minimă la ieşirea Someşului din judeţ 227m.

Reţeaua hidrografică este reprezentată de rîurile: Someşul Mic inclus aproape integral în cuprinsul judeţului, Crişul Repede şi Arieşul inferior, lacuri naturale şi iazuri ( Cătina Popii I şi Popii II, Geaca, Ţaga etc.) şi de lacurile de interes hidroenergetic : Beliş-Fîntînele, Tarniţa şi Gilău.Apele de adîncime sunt mai slab reprezentate şi se caracterizează prin mineralizare ridicată. Izvoare minerale sulfatate, calcice, clorosodice, relativ bogate, se găsesc la Dezmir, Cojocna, Gădălin, Sic, Gherla, Leghia, Someşeni, Turda etc.

Prin poziţia sa, judeţul Cluj beneficiază de un climat continental moderat.În sectorul muntos (masivele Vlădeasa şi Muntele Mare), mediile anuale ale temperaturii aerului sunt de 2° C, iar în restul teritoriului de 6° C. Amplitudinile termice anuale au valori cuprinse între 17 - 19 ° C în zona montană şi cresc la 23-25 ° C în regiunile deluroase, de podiş şi cîmpie.Precipitaţiile se repartizează inegal, cu cantităţi minime în zona Turda - Cîmpia Turzii (cca 550 mm) şi maxime în masivul Vlădeasa (cca 1400 mm).În medie, valorile anuale ale precipitaţiilor ajung la 600 - 650 mm în Cîmpia Transilvaniei, 650 - 700 mm în podişul Someşan şi peste 900 - 1000 mm în zonele muntoase.Reşedinţa judeţului este municipiul Cluj-Napoca (al cincilea municipiu mare al ţării). Judeţul cuprinde 5 municipii, 1 oraş şi 75 comune cu 420 sate.

În ceea ce priveşte populaţia la 1 iulie 2003 judeţul Cluj avea o populaţie stabilă de 684383 locuitori din care 331681 de sex masculin ( 48,5% ) şi 352702 de sex feminin ( 51,5% ). Raportată la suprafaţa teritoriului, rezultă o densitate de 102,5 locuitori pe 1 kmp.

1.2. ACCESIBILITATEA

Municipiul are acces direct la magistralele feroviare şi rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele oraşe ale ţări şi centrele regionale, atât pentru călători cât şi pentru marfă.Cluj-Napoca este traversat de drumul european E 60 (Bucureşti - Oradea - Budapesta - Viena). Totuşi, lipsa legăturilor rutiere cu Coridorul 4 European (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-Mureş - Braşov - Bucureşti - Constanţa) împiedică intrarea oraşului în circuitul european. De asemenea, lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a ţării (Coridorul 9 European) privează Clujul de legăturile necesare cu aria sa de influenţă economică. Abundenţa fluxului de tranzit şi transport de marfă, coroborată cu lipsa unei şosele de centură adecvate, augumentează traficul intern, perturbând circulaţia în municipiu şi ridicând gradul de poluare.

Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate oraşele principalele din România, întreţinute de compania naţională de transport feroviar de călători, CFR. Concomitent, există şi două trenuri internaţionale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona şi Ady Endre). Gara Centrală asigură transportul feroviar spre Bucureşti şi multe alte oraşe principale româneşti, prin linii Intercity şi Săgeata Albastră. Se poate menţiona că în anul 2007 prin gara oraşului au trecut 8 milioane pasageri. Oraşul dispune şi de două gări secundare, Gara Mică Cluj-Napoca (situată în imediata apropiere a Gării Centrale) şi Cluj-Napoca Est.Clujul este deservit de un aeroport internaţional, Someşeni, amplasat în partea estică a oraşului, între strada Traian Vuia şi albia râului Someşul Mic (la 6 km distanţă de centrul oraşului). Aeroportul asigură anual un trafic de aproximativ 250 000 de pasageri, din care două treimi pe cursele internaţionale.

Preview document

Economia Turismului - Cluj - Pagina 1
Economia Turismului - Cluj - Pagina 2
Economia Turismului - Cluj - Pagina 3
Economia Turismului - Cluj - Pagina 4
Economia Turismului - Cluj - Pagina 5
Economia Turismului - Cluj - Pagina 6
Economia Turismului - Cluj - Pagina 7
Economia Turismului - Cluj - Pagina 8
Economia Turismului - Cluj - Pagina 9
Economia Turismului - Cluj - Pagina 10
Economia Turismului - Cluj - Pagina 11
Economia Turismului - Cluj - Pagina 12
Economia Turismului - Cluj - Pagina 13
Economia Turismului - Cluj - Pagina 14
Economia Turismului - Cluj - Pagina 15
Economia Turismului - Cluj - Pagina 16
Economia Turismului - Cluj - Pagina 17
Economia Turismului - Cluj - Pagina 18
Economia Turismului - Cluj - Pagina 19
Economia Turismului - Cluj - Pagina 20
Economia Turismului - Cluj - Pagina 21
Economia Turismului - Cluj - Pagina 22
Economia Turismului - Cluj - Pagina 23
Economia Turismului - Cluj - Pagina 24
Economia Turismului - Cluj - Pagina 25
Economia Turismului - Cluj - Pagina 26
Economia Turismului - Cluj - Pagina 27
Economia Turismului - Cluj - Pagina 28
Economia Turismului - Cluj - Pagina 29
Economia Turismului - Cluj - Pagina 30
Economia Turismului - Cluj - Pagina 31
Economia Turismului - Cluj - Pagina 32
Economia Turismului - Cluj - Pagina 33
Economia Turismului - Cluj - Pagina 34
Economia Turismului - Cluj - Pagina 35
Economia Turismului - Cluj - Pagina 36
Economia Turismului - Cluj - Pagina 37
Economia Turismului - Cluj - Pagina 38
Economia Turismului - Cluj - Pagina 39
Economia Turismului - Cluj - Pagina 40
Economia Turismului - Cluj - Pagina 41
Economia Turismului - Cluj - Pagina 42
Economia Turismului - Cluj - Pagina 43
Economia Turismului - Cluj - Pagina 44

Conținut arhivă zip

  • Economia Turismului - Cluj.doc

Alții au mai descărcat și

Mediul extern al SC Agdesy SRL - oportunități și restricții

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Întreprinderea în era globalizării

In era globalizarii, specialitii in domeniu vorbesc despre “intreprinderea digitala”, “intreprinderea virtuala” sau “intreprinderea mileniului...

România în ecuația integrării europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Te-ar putea interesa și

Promovarea Turismului Cultural în Europa de sud-vest

Introducere Ca alternativă a turismului clasic, turismul cultural sau turismul de cunoaştere reprezintă un subiect amplu promovat şi de mare...

Evoluția Numărului de Înnoptări în Județul Sibiu și Consecințele Acesteia asupra Capacității de Cazare

INTRODUCERE Turismul este astăzi considerat de analişti ca unul din cele mai dinamice sectoare economice, cu o evoluţie mereu oscilantă, fiind...

Promovarea Județului Gorj pe Piața Turistică a Europei

INTRODUCERE Activităţile promoţionale în turism necesită investiţii importante din cauza întinderii geografice mari a pieţelor turistice,...

Analiza ofertei de agrement Vatra Dornei

INTRODUCERE Activitatea turistică se numără printre acele câteva fenomene care s-au impus, şi care au căpătat o importanţă tot mai mare în epoca...

Studiu privind contabilitatea operațiunilor din activitatea turismului intern

INTRODUCERE Turismul reprezintă un fenomen economico– social specific civilizaţiei moderne, puternic ancorat în viaţa societăţii şi influenţat de...

Diversificarea Ofertei Turistice în Cadrul Stațiunii Băile Herculane

CAPITOLUL I CONŢINUTUL, PARTICULARITĂŢILE ŞI STRUCTURA PIEŢEI TURISTICE Înainte de a aborda problematica specifică şi particularităţile...

Strategii de marketing în turism - studiu de caz Grand Hotel Italia Cluj-Napoca

INTRODUCERE Cluj-Napoca nu este recunoscut pentru atracții turistice naturale importante, din simplul motiv că nu a fost înzestrat, cum este spre...

Promovarea turismului rural din Republica Moldova pe piața mondială

CAPITOLUL I PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC RURAL: NOŢIUNI INTRODUCTIVE Promovarea turismului rural presupune : comunicarea, transmiterea de...

Ai nevoie de altceva?