Efecte ale crizei actuale asupra economiei întreprinderii

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 17 în total
Cuvinte : 6355
Mărime: 47.08KB (arhivat)
Publicat de: Victor Petcu
Puncte necesare: 8
UNIVERSITATEA PETROL ŞI GAZE DIN PLOIEŞTI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA :ADMINISTRAREA AFACERILOR

Cuprins

  1. Capitolul I :Criza economică – Noţiuni si factorii de influenţă asupra ei
  2. 1.1 Turismul şi criza economică –Concept şi definiţii pag.3
  3. 1.2 Importanţa economică a turismului pag.5
  4. 1.3 Criza economică –Problema globală a turismului pag.6
  5. 1.4 Starea actuală a turismului românesc pag.7
  6. 1.5 Politici anticriză asupra turismului pag.9
  7. Capitolul II :Studiu de caz- Agenţia de turism “Happy Tour”
  8. 2.1 Efectele crizei financiare ale agenţiei pag.11
  9. 2.2 Impactul economic asupra agenţiei Happy Tour pag.13
  10. 2.3 Căile de depăşire a crizei economice la agenţia de turism Happy Tour pag13
  11. Capitolul III:Concluzii şi propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii
  12. agenţiei de turism pag.15
  13. Bibliografie pag.17

Extras din proiect

Capitolul I

Criza economică – Noţiuni şi factorii de influenţă asupra ei

1.1 Turismul şi criza economiă – Concept şi definiţii

Turismul caracterizat pe scurt, apare ca un fenomen economico-social specific civilizaţiei moderne,puternic ancorat în viaţa societăţii şi, ca atare,influenţat de evoluţia ei.Adresându-se unor segmente sociale largi şi răspunzând pe deplin nevoilor acestora,turismul se detaşează printr-un înalt dinamism,atât la nivel naţional cât si internaţional.De asemenea,prin caracterul său de masă şi prin conţinut complex,turismul antrenează un vas potenţial material şi uman,cu implicaţii importante asupra evoluţiei economiei şi societaţii, asupra relaţiilor interumane naţionale şi internaţionale.

Turismul include un ansamblu de măsuri puse în aplicare pentru organizarea şi desfaşurarea unor călătorii de agrement sau în alte scopuri,realizate fie prin intermediul unei organizaţii,societăţi sau agenţii specializate,fie pe cont propriu pe o durată limitată de timp,precum şi prin industriile adiacente care concură la satisfacerea nevoilor de consum turistic.

Din punct de vedere etimologic cuvântul “TURISM”provine din termenul englezesc “TO TOUR”(a călători,a colinda),având deci semnificaţia de excursie.Creat in Anglia în secolul al XVIII-lea ,desemnând iniţial acţiunea de a voiaja in Europa, acest anglicism derivă la rândul său din cuvântul francez „TOUR”(călătorie,mişcare in aer liber,plimbare,drumeţie)şi a fost preluat treptat de majoritatea limbilor moderne,pentru a exprima forme de călătorie care urmăresc cu preponderenţă un scop de agrement,de recreere.Termenul francez TOUR derivă din cuvântul grecesc TOURNOS şi respectiv din cel latin TURNUS,păstrând semnificaţia de circuit,in sensul călătorie.Unii experti acceptă şi ipoteza originii ebraice a cuvântului:în ebraica antică TUR corespunde noţiunii de călătorie,descoperire,recunoaştere,explorare.

În consecinţă noţiunea de turism exprimă acţiunea de a vizita diferite locuri şi obiective atractive,pentru plăcerea proprie,această călătorie implicând atât deplasarea,cât şi şederea temporară în localităţile alese ca destinaţie pentru petrecerea timpului liber.

Desigur de-a lungul anilor ,conţinutul noţiunii de turim s-a modificat,s-a îmbogăţit continuu şi de la începutul secolului nostru,înseamnă de fapt „un ansamblu de acţiuni umane puse în funcţiune pentru realizarea călătoriilor de plăcere”.În zilele noastre această noţiune include şi „industria bunei serviri” şi respectiv „industria ospitalităţii”,ca o parte componentă a industriei de servicii(sectorul terţiar al economiei naţionale),care cooperează la satisfacerea cerinţelor turismului.

În turism se disting două categorii de relaţii:relaţii materiale ,care apar atunci când turiştii recurg la anumite servicii plătite şi relaţii imateriale(intagibile), rezultate din contactul cu populaţia locală,cu civilizaţia,cultura, tradiţiile,instituţiile publice din ţara vizitată.Deoarece în cadrul activităţilor turistice se creează,implicit,asemenea relaţii complexe între turist şi ţară,respectiv regiunea,zona sau staţiunea(localitatea)vizitată,precum şi între turismul privit în întregime(ca ramură a economiei naţionale)şi diferitele sfere ale vieţii publice(economice, financiare,sociale,culturale,politice etc) , este clar că turismul trebuie să fie definit în strânsă legătură cu toţi aceşti factori.

Una dintre cele mai cuprinzătoare definiţii date turismului,general acceptată pe plan mondial,este aceea a profesorului elevetian dr.W.Hunziker:”Turismul este ansamblul de relaţii şi fenomene care rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în afara domiciliului lor,atât timp cât sejurul şi deplasarea nu sunt motivate printr- o stabilire permanentă şi activitate lucrativă şi oarecare.

Criza economică reprezintă o situaţie în care economia unei ţări trece brusc printr-o scădere a forţei sale, scadere adusă de regulă de o criză financiară. O economie ce trece printr-o criză economică va experimenta aproape sigur o scadere a PIB (Produs Intern Brut), o evaporare a lichidităţilor şi o creştere / scădere a preţurilor din cauza unei inflaţii / deflaţii. Crizele economice pot lua forma unei stagţlatii, unei recesiuni sau unei depresii economice, şi uneori pot duce la colaps economic.

Turismul este foarte vulnerabil la incertitudinile economice şi la volatilitatea pieţei dintr-un motiv simplu: majoritatea călătoriilor implică cheltuieli discreţionare. În timpul dificultăţilor economice, oamenii îşi păstrează banii pentru necesităţile vieţii: mâncare, adăpost,necesităţi familiale. Totuşi, asta nu înseamă că turismul încetează. Tendinţa care se observă din crizele anterioare, fie că ne referim la crizele economice globale sau la cele din turism, spre exemplu cea datorată evenimentelor de la 11 septembrie, este că oamenii continuă să călătorească, dar călătoresc diferit faţă de perioadele de abundenţă economică. Vor supravieţui numai acele afaceri de turism care vor ştii să se adapteze în lunile viitoare, căci din orice criză a economiei vor rezulta întotdeauna învinşi şi învingători.

Preview document

Efecte ale crizei actuale asupra economiei întreprinderii - Pagina 1
Efecte ale crizei actuale asupra economiei întreprinderii - Pagina 2
Efecte ale crizei actuale asupra economiei întreprinderii - Pagina 3
Efecte ale crizei actuale asupra economiei întreprinderii - Pagina 4
Efecte ale crizei actuale asupra economiei întreprinderii - Pagina 5
Efecte ale crizei actuale asupra economiei întreprinderii - Pagina 6
Efecte ale crizei actuale asupra economiei întreprinderii - Pagina 7
Efecte ale crizei actuale asupra economiei întreprinderii - Pagina 8
Efecte ale crizei actuale asupra economiei întreprinderii - Pagina 9
Efecte ale crizei actuale asupra economiei întreprinderii - Pagina 10
Efecte ale crizei actuale asupra economiei întreprinderii - Pagina 11
Efecte ale crizei actuale asupra economiei întreprinderii - Pagina 12
Efecte ale crizei actuale asupra economiei întreprinderii - Pagina 13
Efecte ale crizei actuale asupra economiei întreprinderii - Pagina 14
Efecte ale crizei actuale asupra economiei întreprinderii - Pagina 15
Efecte ale crizei actuale asupra economiei întreprinderii - Pagina 16
Efecte ale crizei actuale asupra economiei întreprinderii - Pagina 17

Conținut arhivă zip

  • Efecte ale Crizei Actuale Asupra Economiei Intreprinderii.docx

Alții au mai descărcat și

Mediul extern al SC Agdesy SRL - oportunități și restricții

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Întreprinderea în era globalizării

In era globalizarii, specialitii in domeniu vorbesc despre “intreprinderea digitala”, “intreprinderea virtuala” sau “intreprinderea mileniului...

România în ecuația integrării europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Te-ar putea interesa și

Comportamentul clientului față de bănci

INTRODUCERE Luând în considerare slaba dezvoltare a pieţei de capital din România şi nevoia crescătoare de capitaluri a agenţilor economici, se...

Tendințe contemporane ale mediului european de afaceri - Perspectivele dezvoltării businessului moldo-grec

Introducere Internaționalizarea și globalizarea afacerilor este una dintre cele mai importante tendințe din domeniul economic și extraeconomic la...

Ocuparea Factorului de Muncă în Județul Constanța și Efectele Crizei Actuale asupra Acestuia

CAP. 1 GRUPAREA FORTEI DE MUNCĂ 1.1 Munca – factor de producţie Factorii de producţie reprezintă resursele disponibile, atrase şi utilizate in...

Criza Financiară Internațională și Piețele de Capital

CRIZA FINANCIARA INTERNATIONALA SI PIETELE DE CAPITAL CAP.1. CRIZA FINANCIARA INTERNATIONALA.DEFINITE. CAUZE. DIMENSIUNI. 1.1. DEFINITIA...

Interdependențe între Criza Financiară și Activitatea Bursieră

INTRODUCERE "Să nu pretindem ca lucrurile să se schimbe dacă tot timpul facem acelaşi lucru.Criza este cea mai binecuvântantă situaţie care poate...

Efectele crizei economice asupra pieței muncii

1. Introducere “Trei giganti americani din domeniul financiar-bancar se clatina. Bursa de la Bucuresti a avut cea mai mare scadere din debutul...

Perspective ale Schimbărilor în Activitatea de Audit Intern

Înca din titlul ariticolului ne dăm seama că se referă la posibilităţile de dezvoltare ale auditului intern în viitorul apropiat. Articolul se...

Evoluția macroeconomică a Germaniei

INTRODUCERE Obiectivul acestei lucrari este de a analiza evolutia macroeconomica a economiei Germaniei in intervalul de timp 2007-2010 prin prisma...

Ai nevoie de altceva?